Proteza dentară este o lucrare care înlocuiește dinții lipsă și o parte din țesuturile din jurul lor. Se folosește atunci când lipsesc mai mulți dinți sau toți dinții de pe o arcadă și te ajută să mesteci, să vorbești clar și să ai din nou sprijin pentru buze și obraji. Toate tipurile descrise aici se scot din gură pentru curățare, dar cele prinse pe implanturi stau mult mai bine pe loc la mestecat.
Ce este o proteză dentară
În principiu, o proteză are două părți: o bază de culoarea gingiei, care se sprijină pe creasta osoasă acoperită de gingie, și dinții artificiali fixați pe ea. La proteza scheletată, baza este susținută de un schelet metalic subțire. Tipurile diferă prin material și prin felul în care proteza stă pe loc:
- proteza parțială completează spațiile dintre dinții naturali rămași și se ancorează de ei, fie cu croșete, fie, mai discret, cu sisteme de agregare;
- proteza totală înlocuiește toți dinții unei arcade și stă pe loc prin sprijinul pe gingie și pe os, ajutată de salivă;
- proteza pe implanturi se prinde de implanturi fixate în os, așa că se mișcă mult mai puțin.
Comparația pe larg între variante, cu avantajele și limitele fiecăreia, o găsești în articolul despre tipurile de proteze dentare.
Când este recomandată o proteză dentară
Proteza merită discutată la consultație atunci când:
- lipsesc mai mulți dinți pe aceeași arcadă, în zone diferite sau în partea din spate, iar o punte nu are pe ce să se sprijine;
- lipsesc toți dinții de pe o arcadă sau urmează să fie extrași dinții care nu mai pot fi salvați;
- implantul nu este posibil acum — din motive medicale, din lipsă de os sau pentru că preferi o soluție fără intervenție chirurgicală;
- ai nevoie de o soluție temporară, de exemplu cât timp se vindecă zona după extracții sau după inserarea implanturilor.
Înainte de proteză, dinții rămași și gingiile trebuie aduse într-o stare bună: cariile se tratează, inflamația gingiilor se controlează, iar dinții care vor susține proteza se evaluează atent. Uneori, acești dinți au nevoie de coroane pe care să se fixeze sistemele de prindere.
Cum decurge realizarea protezei
- Consultația și planul de tratament. Medicul examinează dinții, gingiile și mușcătura, analizează radiografiile și îți explică variantele potrivite. Primești planul cu etapele și costurile.
- Pregătirea gurii. Se fac tratamentele necesare: igienizare, plombe, extracții sau coroane pe dinții de sprijin. După extracții, gingia și osul au nevoie de timp să se vindece și să se stabilizeze.
- Amprentele. La proteza scheletată și la cea totală, prima amprentă servește de regulă la realizarea unei linguri individuale — o tavă de amprentare făcută special pentru gura ta. Cu ea se ia amprenta finală, mai precisă.
- Înregistrarea mușcăturii. Cu ajutorul unor șabloane de ocluzie (plăcuțe cu un val de ceară) se stabilesc poziția în care închizi gura și înălțimea mușcăturii, apoi se aleg forma, mărimea și culoarea dinților.
- Probele. La proteza scheletată se probează întâi scheletul metalic, apoi dinții montați în ceară; la proteza totală se probează direct dinții montați în ceară. Probele permit corecturi înainte ca proteza să fie finalizată.
- Aplicarea protezei. Medicul verifică stabilitatea, mușcătura și zonele care apasă și îți arată cum o pui și cum o scoți.
- Controalele de ajustare. În primele zile pot apărea mici zone dureroase. Ele se corectează în cabinet, de obicei în câteva ședințe scurte, așa că revino la control chiar dacă disconfortul pare mic.
Tipuri de proteze realizate în cabinet
| Tip de proteză | Pentru cine | Ce trebuie să știi |
|---|---|---|
| Scheletată clasică | Mai mulți dinți lipsă, cu dinți naturali sănătoși rămași | Schelet metalic subțire, prins cu croșete; împarte forța între dinți și gingie |
| Scheletată cu sisteme de agregare | Când dinții de sprijin pot primi coroane | Prindere prin culise sau capse, mai discretă decât croșetele |
| Flexibilă | Situații selectate: estetică, alergie la acrilat sau metal | Fără metal, croșete de culoarea gingiei; se repară mai greu |
| Totală acrilică | Arcadă fără dinți | Se sprijină pe gingie și pe os; stabilitatea depinde mult de forma crestei |
| Kemeny | 1–4 dinți lipsă, de regulă temporar | Mică, din acrilat, de obicei cu croșete din sârmă |
| Pe bare și implanturi | Arcadă fără dinți, cu os suficient sau refăcut prin adiție | Se prinde pe o bară fixată pe implanturi și alunecă mult mai puțin |
Dinții protezelor flexibile și acrilice pot fi din acrilat sau din compozit. Dinții din compozit rezistă, în general, mai bine la uzură și seamănă mai mult cu cei naturali. Varianta pe implanturi este descrisă pe pagina despre implantul dentar, iar dacă nu mai ai niciun dinte pe o arcadă, am comparat opțiunile în articolul despre soluțiile pentru o arcadă fără dinți.
Adaptarea și îngrijirea protezei
Primele săptămâni sunt o perioadă de acomodare: proteza pare mare, saliva e mai multă, iar unele cuvinte sună altfel. La aplicare, medicul îți arată cum o pui și cum o scoți, iar la controalele de ajustare corectează locurile care apasă. Între timp, câteva obiceiuri te ajută:
- în primele zile alege mâncăruri moi și împarte mestecatul pe ambele părți ale gurii;
- orice zonă care roade se rezolvă în cabinet, așa că nu modifica proteza acasă;
- seara scoate proteza, curăț-o cu o periuță dedicată și un produs neabraziv, fără apă fierbinte, și las-o peste noapte în apă, ca gingia să se odihnească, dacă medicul nu ți-a recomandat altfel;
- îngrijește și dinții naturali rămași, mai ales pe cei de care se prinde proteza.
Ce este normal de la o săptămână la alta și exerciții pentru vorbit și mâncat găsești în articolul despre adaptarea la proteza dentară.
În timp, gingia și osul de sub proteză se modifică, iar proteza se poate lărgi. De aceea sunt importante controalele periodice. Sună la cabinet dacă proteza se mișcă mai mult decât înainte, dacă apare o rană care nu se vindecă sau dacă proteza s-a fisurat. Dacă ai înghițit o bucată din proteză, mergi de urgență la cea mai apropiată unitate de primiri urgențe, iar dacă respiri greu, sună la 112.
Reparații și adăugarea unui dinte
O proteză fisurată sau un dinte desprins se pot repara de multe ori, fără ca proteza să fie refăcută. Dacă îți este extras un dinte natural, în anumite cazuri dintele lipsă poate fi adăugat în proteza existentă. Adu toate fragmentele la cabinet și nu încerca să lipești proteza cu adezivi de uz casnic: pot irita mucoasa, îi modifică forma și fac reparația mai dificilă. Protezele flexibile se repară mai greu decât cele acrilice, iar medicul îți spune dacă reparația are sens sau dacă e mai bine ca proteza să fie refăcută.
De ce depinde costul
Costul unei proteze dentare variază de la un pacient la altul și depinde de:
- tipul protezei și materialul bazei — schelet metalic, material flexibil sau acrilat;
- materialul dinților artificiali — acrilat sau compozit;
- sistemul de prindere — croșete, culise sau capse — și coroanele necesare pentru el;
- tratamentele de pregătire: extracții, plombe, coroane sau tratamentul gingiilor;
- la proteza pe bare, numărul de implanturi și eventuala nevoie de adiție osoasă.
Prețul exact pentru situația ta îl afli în planul de tratament, după consultație, înainte de începerea oricărei etape.