Da, cariile la dinții de lapte trebuie tratate, chiar dacă dinții vor cădea. Molarii de lapte rămân în gură până pe la 10–12 ani, iar o carie netratată poate ajunge la nerv, poate provoca durere și abces și poate afecta dintele permanent care se formează dedesubt. Descoperită devreme, când este doar o pată albă, caria se poate opri cu fluor și igienă bună; dacă s-a format deja o gaură mică, se rezolvă de obicei cu o obturație simplă.
De ce trebuie tratate cariile la dinții de lapte, dacă oricum vor cădea?
Mulți părinți se întreabă dacă merită să trateze un dinte care se va schimba. Răspunsul ține de timp și de ce se află sub dintele de lapte. Un incisiv se schimbă pe la 6–7 ani, dar un molar de lapte cariat la 4 ani mai are de stat în gură încă 5–8 ani. Rareori o carie rămâne pe loc atâta vreme.
Iată ce se poate întâmpla dacă o carie la un dinte de lapte nu este tratată:
- Durere și nopți nedormite. Când caria ajunge la nerv (pulpa dintelui), apare durerea, mai ales noaptea sau la dulce și rece. Copilul poate refuza mâncarea sau poate mesteca doar pe o parte.
- Infecție și abces. Nervul se poate infecta, iar infecția trece în osul din jurul rădăcinilor. Pe gingie poate apărea o „bubiță” cu puroi, iar uneori se umflă obrazul.
- Efecte asupra dintelui permanent. Rădăcinile molarilor de lapte înconjoară germenele — „mugurele” — dintelui definitiv. O infecție de durată în zonă poate lăsa pete sau defecte în smalțul dintelui care va erupe.
- Pierderea locului. Dacă un molar de lapte este pierdut prea devreme, dinții vecini se pot înclina spre spațiul liber, iar dintele permanent poate rămâne fără loc. Așa pot apărea înghesuirea și, mai târziu, nevoia unui aparat dentar.
- Mai multe carii, mai târziu. Bacteriile care produc carii nu dispar când cade dintele. Copiii cu carii la dinții de lapte au un risc mai mare de carii și la dinții permanenți.
Dinții de lapte contează și pentru vorbire, pentru mestecat și pentru felul în care copilul se simte când zâmbește. Un copil fără dureri de dinți mănâncă mai variat, doarme mai bine și se concentrează mai ușor.
Cât timp rămân dinții de lapte în gură?
Copilul are 20 de dinți de lapte. Primul apare de obicei între 6 și 10 luni, iar toți sunt prezenți pe la 2,5–3 ani. Schimbarea lor începe pe la 6 ani și se încheie, în general, între 10 și 12 ani.
| Dinții de lapte | Apar, de obicei | Cad, de obicei |
|---|---|---|
| Incisivii centrali | 6–12 luni | 6–7 ani |
| Incisivii laterali | 9–16 luni | 7–8 ani |
| Caninii | 16–23 de luni | 9–12 ani |
| Primii molari | 13–19 luni | 9–11 ani |
| Molarii secunzi | 23–33 de luni | 10–12 ani |
Diferențele de câteva luni față de tabel sunt normale. Concluzia este simplă: molarii de lapte, pe care apar de obicei cele mai multe carii, sunt printre dinții care stau cel mai mult în gură.
Un detaliu care contează când decizi dacă tratezi o carie: dintele care apare pe la 6 ani în spatele ultimului molar de lapte nu înlocuiește niciun dinte, așa că pare „încă unul de lapte”. Este însă primul molar permanent, iar o carie pe el nu dispare odată cu schimbarea dinților.
De ce apar cariile la copiii mici?
Caria apare când bacteriile din placa de pe dinți transformă zahărul în acizi, care dizolvă treptat smalțul. Contează nu doar cât zahăr mănâncă copilul, ci mai ales cât de des: fiecare gustare dulce înseamnă un nou „atac acid”, care durează de obicei câteva zeci de minute.
La copiii mici, factorii care favorizează cel mai des cariile sunt:
- biberonul sau cana cu cioc cu lapte, formulă, suc ori ceai îndulcit, mai ales la adormire sau noaptea, când saliva protejează mai puțin dinții — de aici numele popular de „carie de biberon”;
- gustările dulci dese între mese: biscuiți, cereale îndulcite, batoane, sucuri pentru copii, fructe uscate lipicioase;
- periajul rar sau incomplet și pasta de dinți fără fluor;
- bacteriile primite de la adulți prin salivă, de exemplu când guști din lingurița copilului sau îi „cureți” suzeta în gura ta;
- smalțul mai subțire al dinților de lapte și, la unii copii, defecte de smalț care fac dinții mai vulnerabili.
Academia Americană de Stomatologie Pediatrică (AAPD) recomandă ca până la 2 ani copilul să nu primească alimente și băuturi cu zahăr adăugat, iar sub un an să nu bea deloc suc de fructe. Unele siropuri pentru copii conțin și ele zahăr: dacă cel mic le ia des, întreabă medicul sau farmacistul despre variante fără zahăr.
Cum recunoști o carie la un dinte de lapte?
Primele semne sunt discrete și, de obicei, nu dor. Uită-te la dinții copilului o dată pe lună, la lumină bună, ridicându-i ușor buza de sus. Fii atent la:
- pete albe, mate, cretoase de-a lungul gingiei, mai ales pe dinții din față de sus — sunt semnul cel mai timpuriu;
- pete sau linii maronii ori negre în șanțurile molarilor sau între dinți;
- găuri în care se blochează mâncarea;
- sensibilitate la dulce, rece sau cald: copilul plânge când mănâncă sau evită să mestece pe o parte;
- respirație urât mirositoare care persistă, deși dinții sunt spălați;
- o umflătură mică pe gingie, ca o bubiță, lângă un dinte cariat — semn de infecție.
Cariile dintre molari nu se văd cu ochiul liber până când nu devin mari. De aceea, controlul la stomatolog, uneori cu o radiografie, descoperă probleme pe care acasă nu le poți observa.
Cum se tratează cariile la dinții de lapte?
Tratamentul depinde de cât de adâncă este caria, de vârsta copilului și de cât timp mai are dintele de stat în gură. Planul se stabilește la consultație, după examinare.
| Situația | Ce se face, de obicei |
|---|---|
| Pată albă, fără gaură | Fluorizare, periaj corect, mai puține gustări dulci și control la câteva luni |
| Carie mică sau medie | Obturație din compozit fluid sau din ionomer de sticlă |
| Carie adâncă, care a ajuns la nerv | Tratament pulpar, apoi refacerea dintelui |
| Dinte foarte distrus, cu infecție sau aproape de cădere | Extracție și discuție despre păstrarea spațiului |
Petele albe pot fi oprite, iar uneori smalțul se poate remineraliza, dacă primește fluor și placa nu mai stă pe dinte. Este cel mai simplu tratament și nu presupune frezarea dintelui.
Obturațiile (plombele) la dinții de lapte se fac adesea din compozit fluid, care are culoarea dintelui, sau din ionomer de sticlă, un material care eliberează fluor în timp și tolerează mai bine umezeala — util la copiii care nu pot sta mult cu gura deschisă. Medicul alege materialul în funcție de dinte și de cât de cooperant este copilul.
Tratamentul pulpar poate salva, în multe cazuri, un dinte de lapte la care caria a ajuns la nerv. Medicul îndepărtează partea inflamată a pulpei — uneori doar din coroana dintelui, alteori și din rădăcini —, dezinfectează și umple spațiul cu un material potrivit pentru dinții de lapte, apoi reface dintele. Adesea tratamentul are două ședințe, cu un pansament medicamentos între ele.
Extracția rămâne varianta când dintele nu mai poate fi salvat sau când se apropie oricum momentul să cadă. Un dinte de lapte mobil se scoate de obicei ușor, uneori doar cu un gel anestezic; unul fără mobilitate cere anestezie locală și ceva mai mult timp. Dacă un molar de lapte este pierdut cu ani înainte de termen, medicul poate recomanda o evaluare ortodontică, pentru ca locul dintelui permanent să fie păstrat.
La cariile mici nu este întotdeauna nevoie de anestezie. Pentru tratamentele mai adânci se folosește anestezie locală, de regulă după un gel care amorțește gingia. Despre cum funcționează și ce simte pacientul găsești detalii în articolul despre anestezia la dentist.
Cum previi cariile la dinții de lapte?
Prevenția începe odată cu primul dinte. Câteva obiceiuri simple fac cea mai mare diferență:
- Periaj de două ori pe zi, cu pastă cu fluor, de la apariția primului dinte. Până la 3 ani folosește doar o urmă de pastă, cât un bob de orez; între 3 și 6 ani, cât un bob de mazăre. Academia Americană de Stomatologie Pediatrică și NHS recomandă o pastă cu cel puțin 1000 ppm fluor încă de la primul dinte; concentrația este trecută pe tub.
- Fără clătit după periaj. Surplusul de pastă se scuipă sau, la copiii foarte mici, îl ștergi tu cu un tifon. Gura nu se clătește cu apă, pentru ca fluorul rămas pe dinți să-și facă efectul.
- Periază tu, apoi supraveghează. Copiii mici nu au încă îndemânarea necesară. Cât e mic, periază-i tu dinții; mai târziu, ajută-l și verifică-l cel puțin până în jurul vârstei de 7 ani.
- Dulciurile, la masă. Păstrează gustările dulci și sucurile pentru mesele principale, nu de-a lungul zilei. Între mese, apa este băutura potrivită.
- Fără biberon în pat. Nu adormi copilul cu biberonul cu lapte, formulă sau suc. Dacă are nevoie de ceva noaptea, oferă-i apă. După vârsta de un an, treceți treptat la cană.
- Ața dentară, din momentul în care dinții ajung să se atingă între ei, mai ales molarii — în aceste spații periuța nu pătrunde.
- Controale regulate, la intervalul stabilit de medic după riscul de carie al copilului — adesea în jur de 6 luni, mai des când riscul este mare.
La cabinet, protecția poate fi completată prin fluorizare, adică fluor în concentrație mare, aplicat de medic direct pe dinți, și prin sigilarea șanțurilor adânci ale molarilor. Cum funcționează aceasta din urmă și cât protejează am explicat în articolul despre sigilarea șanțurilor molarilor.
Când să mergi cu copilul la stomatolog?
Prima vizită este recomandată în primele luni după apariția primului dinte și cel târziu până la vârsta de 1 an, chiar dacă dinții par sănătoși. O vizită fără nicio problemă de rezolvat îl ajută pe copil să se obișnuiască cu cabinetul înainte să aibă nevoie de un tratament. Găsești sfaturi practice în ghidul despre cum pregătești copilul pentru prima vizită.
Programează un control cât mai curând dacă observi:
- pete albe, maronii sau negre ori o gaură într-un dinte;
- copilul se plânge de durere, mai ales noaptea sau când mănâncă;
- refuză să mestece pe o parte sau mănâncă mai puțin decât de obicei;
- o bubiță pe gingie lângă un dinte;
- un dinte de lapte care se mișcă mult mai devreme decât ar fi normal pentru vârsta lui;
- un dinte lovit care și-a schimbat culoarea.
Dacă se umflă obrazul sau gingia din jurul unui dinte cariat, chiar fără febră, copilul trebuie văzut de un medic în aceeași zi. Mergi imediat la urgențe sau sună la 112 dacă umflătura se extinde spre ochi sau spre gât, dacă are febră și este moleșit, dacă înghite sau respiră greu ori nu poate deschide gura. La copii, o infecție dentară poate evolua rapid, așa că nu aștepta să treacă de la sine.
Tratamentul cariilor la copii la VitalDent Implant
La VitalDent Implant, tratamentul unei carii la copil începe cu o consultație: medicul examinează dinții, îți arată ce a găsit și îți explică pe înțeles ce variante există. Primești un plan de tratament cu etapele și costurile, iar ordinea tratamentelor se stabilește împreună cu tine, ținând cont de cât de pregătit este copilul.
Pentru dinții de lapte, procedurile includ obturații din compozit fluid sau din ionomer de sticlă, tratamente pulpare, extracții ale dinților de lapte mobili sau fără mobilitate, fluorizare și sigilare. Când apar probleme de spațiu sau de mușcătură, medicul poate recomanda și o consultație ortodontică. Toate sunt descrise pe pagina despre stomatologia pentru copii în Sector 5, iar pentru cariile dinților permanenți găsești detalii pe pagina despre tratamentul cariilor și obturații.
Programările se fac telefonic, la 0771 025 966, de luni până vineri, între 09:00 și 21:00.