Anestezia locală de la dentist amorțește doar zona care trebuie tratată, iar tu rămâi treaz și poți comunica oricând cu medicul. În timpul tratamentului simți, de obicei, presiune și vibrații, nu durere, iar amorțeala buzei, a obrazului sau a limbii trece treptat în câteva ore — de regulă în 2–4 ore, ceva mai greu după anestezia la dinții de jos. Reacțiile serioase sunt rare, iar anestezia se poate face și în sarcină, atunci când tratamentul este necesar.
Teama de dentist este foarte răspândită și se leagă adesea tocmai de frica de durere. Cu cât înțelegi mai bine ce se întâmplă în cabinet, cu atât îți este mai ușor să-ți ții emoțiile sub control.
Cum se face anestezia la dentist?
Anestezia locală blochează temporar nervii dintr-o anumită zonă, astfel încât semnalele de durere nu mai ajung la creier. Procedura este scurtă și urmează, de obicei, câțiva pași:
- Medicul usucă zona și poate aplica pe gingie un gel anestezic, care amorțește suprafața în câteva minute și face înțepătura mai ușor de suportat.
- Anestezicul se injectează lent, cu un ac foarte fin. Ritmul lent contează: cu cât soluția intră mai încet, cu atât senzația este mai blândă.
- Urmează câteva minute de așteptare, până când anestezia își face efectul. Vei simți buza, obrazul sau limba „umflate”, deși în realitate nu sunt.
- Înainte să înceapă, medicul verifică dacă zona este bine amorțită. Dacă mai simți ceva, spune-i: anestezia se poate completa.
Anestezia elimină durerea, dar nu și senzația de presiune, de atingere sau de vibrație. Este normal să simți că medicul lucrează, fără ca acest lucru să doară.
Ce tipuri de anestezie dentară există?
Tehnica se alege în funcție de dintele tratat și de tipul intervenției:
| Tip de anestezie | Cum se face | Unde se folosește de obicei |
|---|---|---|
| De suprafață (topică) | Gel sau spray aplicat pe gingie | Înaintea injecției, pe zone sensibile la igienizare, la ajustări mici |
| Prin infiltrație | Injecție în gingie, în dreptul vârfului rădăcinii | Dinții de sus și, adesea, dinții din față de jos |
| Loco-regională (tronculară) | Injecție lângă nervul care deservește mai mulți dinți, la distanță de dintele tratat | Mai ales molarii și premolarii de jos |
| Intraligamentară | Injecție mică în spațiul dintre dinte și os | Completarea anesteziei la un singur dinte |
La dinții de jos din spate, osul mandibulei este dens, iar anestezicul pătrunde greu până la rădăcină. De aceea medicul amorțește nervul înainte ca acesta să intre în os. Așa se explică de ce, după o plombă la un molar de jos, ai amorțite, pe partea tratată, jumătate din buza de jos, din bărbie și din limbă.
Cât durează anestezia dentară?
Amorțirea dintelui durează suficient pentru majoritatea intervențiilor obișnuite, de la o plombă la un tratament de canal. Amorțeala țesuturilor moi — buză, obraz, limbă — ține mai mult și trece treptat, de obicei în 2–4 ore, cu o senzație de furnicături spre final. După anestezia tronculară de la mandibulă poate dura 3–5 ore, iar uneori chiar mai mult.
Durata depinde de:
- tipul anestezicului și de prezența unei cantități mici de adrenalină, care strânge vasele de sânge și menține anestezicul mai mult timp în zonă;
- cantitatea folosită și numărul de injecții, mai mari la intervențiile lungi;
- zona tratată — anestezia tronculară de la mandibulă ține, de regulă, mai mult decât infiltrația de la maxilar;
- particularitățile fiecărei persoane.
Nu există o metodă sigură de a grăbi trecerea amorțelii; trebuie doar să aștepți. Până atunci:
- nu mânca și nu bea lichide fierbinți, ca să nu te muști sau să te arzi fără să simți;
- nu-ți mușca și nu-ți freca buza ca să verifici dacă a trecut efectul;
- supraveghează copiii: mușcarea buzei după anestezie este o rănire frecventă la cei mici.
Dacă amorțeala nu a trecut nici a doua zi, sună medicul.
De ce uneori anestezia nu prinde?
Se întâmplă mai ales la molarii de jos și la dinții foarte inflamați, iar cauzele sunt cunoscute:
- Inflamația puternică. Un dinte cu pulpită acută (inflamația nervului dintelui) are nervii foarte iritați, iar în zona unui abces țesuturile devin acide; în ambele situații anestezicul acționează mai greu. Medicul poate completa anestezia cu o altă tehnică sau poate alege să calmeze întâi inflamația.
- Anatomia. Unele persoane au nervi cu un traseu ușor diferit sau ramuri suplimentare, care pot necesita o injecție în plus, de exemplu la extracția unui molar de minte.
- Anxietatea. Când ești foarte tensionat, percepi mai intens orice senzație, iar presiunea poate fi interpretată ca durere.
Nu trebuie să „rezisți”. Dacă simți durere în timpul tratamentului, ridică mâna: medicul se oprește, verifică și completează anestezia.
Este sigură anestezia dentară și ce efecte secundare poate avea?
Anestezicele locale se folosesc de multe decenii în stomatologie, iar efectele nedorite sunt, de obicei, ușoare și trecătoare. Cele mai des întâlnite sunt:
- palpitațiile sau o stare de agitație de scurtă durată, din cauza adrenalinei din soluție, care trec de obicei în câteva minute;
- o ușoară sensibilitate la locul injecției, timp de una–două zile, și, mai rar, o mică vânătaie care dispare în câteva zile;
- deschiderea mai greoaie a gurii timp de câteva zile, mai ales după anestezia la mandibulă;
- amețeala sau senzația de leșin, legate mai des de emoții și de poziția pe scaun decât de anestezic.
Complicațiile serioase sunt rare. Alergia adevărată la anestezicele dentare actuale este foarte rară; multe reacții considerate „alergice” sunt, de fapt, efecte ale adrenalinei sau ale emoțiilor. Lezarea unui nerv, cu amorțeală ori furnicături care persistă săptămâni sau luni, este foarte rară, iar în majoritatea cazurilor sensibilitatea revine treptat.
Ca anestezia să fie aleasă corect, spune-i medicului:
- ce boli ai, mai ales de inimă, hipertensiune, boli ale tiroidei sau diabet;
- ce medicamente iei, inclusiv anticoagulante și tratamente pentru inimă, tensiune sau depresie;
- dacă ai avut vreodată o reacție neobișnuită la o anestezie;
- dacă ești însărcinată sau alăptezi.
Se poate face anestezie dentară în sarcină?
Da, atunci când tratamentul este necesar. Colegiul American al Obstetricienilor și Ginecologilor (ACOG) arată că diagnosticul și tratamentul problemelor dentare, inclusiv anestezia locală și radiografiile necesare, sunt sigure în sarcină, iar tratamentele care nu pot aștepta — extracții, tratamente de canal, plombe — se pot face în orice trimestru. O infecție dentară netratată, durerea și stresul pot face mai mult rău decât un tratament făcut corect.
Câteva lucruri de știut:
- tratamentele care nu sunt urgente se programează adesea în trimestrul al doilea, când grețurile s-au redus și statul pe scaun este mai confortabil;
- spre finalul sarcinii, ședințele mai scurte și o poziție pe scaun adaptată te ajută să eviți amețeala;
- spune-i medicului că ești însărcinată și în ce săptămână; anestezicul și cantitatea se aleg în consecință.
Dacă alăptezi, anestezia locală dentară nu impune, de regulă, întreruperea alăptării, pentru că în lapte ajung cantități foarte mici. Discută totuși acest aspect cu medicul stomatolog și, dacă ai nelămuriri, cu medicul pediatru.
Frica de dentist: cât de des apare și ce te ajută?
Nu este o teamă rară. Potrivit Cleveland Clinic, aproximativ 36% dintre americani se tem de tratamentul stomatologic, iar circa 12% au o teamă extremă. O mică parte, în jur de 3% dintre adulți, au o fobie atât de intensă încât evită complet cabinetul, chiar și când îi doare. Teama pornește adesea de la o experiență dureroasă din copilărie, de la poveștile altora sau de la senzația că, pe scaun, nu mai ai control.
Ce te poate ajuta concret:
- Spune de la început că ți-e teamă. Medicul îți poate explica fiecare pas înainte să-l facă și poate lucra într-un ritm mai lent.
- Stabiliți un semnal de oprire. De exemplu, ridici mâna stângă și medicul se oprește. Simplul fapt că știi că poți opri tratamentul scade mult tensiunea.
- Începe cu ceva simplu. O consultație sau o igienizare te ajută să te obișnuiești cu cabinetul înaintea unui tratament mai amplu.
- Respiră lent. Inspiră pe nas numărând până la patru și expiră și mai încet. Respirația calmă scade ritmul inimii și senzația de panică.
- Distrage-ți atenția. Muzica în căști poate acoperi zgomotele care te deranjează; întreabă dacă le poți folosi în timpul tratamentului.
- Alege o oră potrivită. Unii pacienți preferă o programare dimineața, ca să nu se gândească toată ziua la ea.
Dacă teama este atât de mare încât nu poți intra în cabinet nici atunci când te doare, cere-i medicului de familie o recomandare către un psiholog. Terapia cognitiv-comportamentală și expunerea treptată au rezultate bune în fobia de dentist.
Când să suni medicul după anestezie
Majoritatea pacienților nu au nicio problemă după ce trece amorțeala. Sună la cabinet dacă:
- amorțeala buzei, a bărbiei sau a limbii nu a trecut până a doua zi;
- durerea sau umflătura de la locul injecției cresc după primele două zile, în loc să scadă;
- nu poți deschide gura normal nici după câteva zile;
- ți-ai mușcat fără să simți buza sau limba, iar rana se umflă sau doare tot mai tare.
Reacțiile alergice la anestezic sunt foarte rare și apar de obicei în primele minute, cât ești încă în cabinet. Sună însă imediat la 112 dacă, după ce ai plecat, apar umflarea buzelor, a limbii sau a gâtului ori greutate la respirație sau la înghițire, mai ales dacă sunt însoțite de mâncărimi și pete roșii pe piele. La fel de urgentă este o umflătură a feței care se extinde rapid și este însoțită de febră.
Anestezia și tratamentele la VitalDent Implant
La VitalDent Implant, tratamentul începe de regulă cu o consultație stomatologică în care Dr. Vlad Alexandru te întreabă despre sănătatea ta, despre medicamentele pe care le iei și despre experiențele tale anterioare la dentist. Pe baza acestor informații se alege anestezia locală potrivită pentru fiecare intervenție, de la o plombă la un tratament de canal sau o extracție.
Dacă ți-e teamă, spune-o de la început, chiar când suni pentru programare, la 0771 025 966. Poți începe cu o consultație, fără niciun tratament, ca să afli ce urmează și să pui toate întrebările. Ce se întâmplă la prima vizită găsești în ghidul despre prima consultație la stomatolog.