Implanturi dentare

Cât rezistă un implant dentar și cum îl îngrijești ca să dureze

Potrivit studiilor, peste 9 din 10 implanturi funcționează încă după 10 ani. Află ce le scurtează durata, cum recunoști periimplantita și ce poți face tu, acasă și la controale.

Cuprins
  1. Cât rezistă un implant dentar, potrivit studiilor
  2. Implantul, bontul și coroana: fiecare are durata lui
  3. De ce cedează un implant dentar?
  4. Ce este periimplantita și cum o recunoști
  5. Se poate trata periimplantita?
  6. Cum îți îngrijești implantul dentar acasă
  7. Cât de des mergi la control și la igienizare după implant
  8. Semne de alarmă: când mergi la stomatolog
  9. Întreținerea implantului la VitalDent Implant

Un implant dentar bine integrat și îngrijit corect rezistă, de obicei, mulți ani: studiile arată că peste 9 din 10 implanturi sunt încă funcționale după 10 ani, iar aproximativ 4 din 5 sunt încă în funcție după 20 de ani. Durata nu este însă fixă — depinde mult de igiena ta, de controalele regulate și de factori precum fumatul sau boala parodontală. Coroana de pe implant are o „viață” separată și poate fi refăcută la nevoie, fără a schimba implantul.

Cât rezistă un implant dentar, potrivit studiilor

Cercetările care au urmărit pacienți ani la rând dau o imagine încurajatoare. O analiză a studiilor cu urmărire de 10 ani, publicată în Journal of Dentistry, a estimat o rată de supraviețuire a implanturilor de aproximativ 96%. Când autorii au ținut cont și de pacienții care nu s-au mai prezentat la controale, estimarea a coborât spre 93%. Pentru 20 de ani datele sunt mai puține: o meta-analiză din 2024 a obținut estimări între aproximativ 78% și 92%, în funcție de tipul studiilor și de modul de calcul, iar autorii au rezumat rezultatul astfel: aproximativ 4 din 5 implanturi sunt încă în funcție după acest interval.

Două lucruri merită reținute din aceste cifre. Primul: „supraviețuire” înseamnă că implantul este încă în os și poate fi folosit, nu neapărat că gingia și osul din jurul lui sunt perfect sănătoase. Al doilea: cifrele sunt medii calculate pe un număr mare de implanturi. În cazul tău contează mai mult factorii personali — iar pe mulți dintre ei îi poți influența.

Implantul, bontul și coroana: fiecare are durata lui

Un dinte pus pe implant are trei componente, care nu se uzează în același ritm. Când cineva întreabă „cât rezistă implantul”, de multe ori se gândește de fapt la întreaga lucrare.

Componentă Ce rol are Ce o poate afecta Ce se face la nevoie
Implantul (rădăcina din titan) Ancorează lucrarea în os Periimplantita, fumatul, suprasolicitarea Tratamentul inflamației; rareori, îndepărtare și reluare
Bontul protetic și șurubul Leagă implantul de coroană Slăbirea șurubului la forțe mari Strângere sau înlocuire, de obicei într-o vizită scurtă
Coroana Înlocuiește partea vizibilă a dintelui Uzura, ciobirea ceramicii, bruxismul Reparație sau coroană nouă, pe același implant

Implantul este partea care, odată sudată de os prin osteointegrare, are cel mai mare potențial de durată. Coroana, în schimb, preia zilnic forțele de mestecare. Multe coroane funcționează bine peste 10 ani, dar durata lor depinde de material, de mușcătură și de obiceiuri precum scrâșnitul dinților. Diferențele dintre zirconiu, ceramică pe zirconiu și metalo-ceramică sunt explicate pe pagina despre coroane dentare.

De ce cedează un implant dentar?

Medicii împart pierderea implanturilor în două categorii, după momentul în care apare, pentru că și cauzele sunt diferite.

Eșecul timpuriu apare în primele luni, înainte de montarea coroanei definitive: implantul nu se prinde de os. Cauzele posibile sunt o infecție în perioada de vindecare, fumatul, un os de calitate slabă, o presiune pusă prea devreme pe implant sau o boală generală necontrolată. Nu este o „respingere” ca în cazul transplanturilor: titanul este un material bine tolerat de organism. Riscul timpuriu scade mult dacă respecți regulile din primele săptămâni, descrise în articolul despre recuperarea după inserarea implantului.

Eșecul tardiv apare după ani de funcționare. Cea mai frecventă cauză este periimplantita, la care se adaugă suprasolicitarea mecanică, de exemplu în cazul scrâșnitului de dinți netratat.

Factorii care cresc riscul pe termen lung sunt bine cunoscuți:

  • fumatul, care încetinește vindecarea și accelerează pierderea de os din jurul implantului;
  • istoricul de parodontită (popular, „parodontoză”), mai ales dacă boala nu este ținută sub control;
  • igiena insuficientă și lipsa controalelor periodice;
  • diabetul necontrolat, care scade capacitatea gingiei de a se apăra de bacterii;
  • bruxismul — scrâșnitul sau încleștarea dinților — care suprasolicită implantul și coroana;
  • o lucrare greu de curățat sau resturi de ciment rămase sub gingie.

Bolile și tratamentele care cer atenție înainte de implant sunt descrise pe larg în articolul despre implantul la diabetici, fumători și în alte situații medicale.

Ce este periimplantita și cum o recunoști

Periimplantita este inflamația țesuturilor din jurul implantului, însoțită de pierdere de os. De regulă, este precedată de o formă mai ușoară, mucozita periimplantară — inflamația gingiei din jurul implantului, fără afectarea osului. Mucozita este reversibilă: cu igienă corectă acasă și o curățare profesională, gingia își revine, de obicei, în câteva săptămâni. Dacă este ignorată, inflamația poate ajunge la os.

Mecanismul seamănă cu cel al parodontitei de la dinții naturali, dar Federația Europeană de Parodontologie (EFP) atrage atenția că bolile din jurul implanturilor pot distruge țesuturile mai repede și sunt, în general, mai greu de tratat. Riscul este mult mai mare la cei care au avut parodontită: potrivit EFP, la acești pacienți aproximativ unul din cinci implanturi poate dezvolta periimplantită.

Semnele la care să fii atent:

  • sângerare la periaj sau la curățarea dintre dinți, în jurul implantului;
  • gingie roșie, umflată sau sensibilă în jurul coroanei;
  • gust neplăcut sau respirație urât mirositoare care nu trec;
  • puroi care apare la apăsarea gingiei;
  • gingia se retrage și lasă să se vadă metalul;
  • coroana sau implantul par să se miște.

Periimplantita este adesea nedureroasă la început, așa că lipsa durerii nu înseamnă că totul e în regulă. Cum evoluează inflamația la dinții naturali poți citi în articolul despre parodontoză: semne și tratament.

Se poate trata periimplantita?

Da, iar șansele sunt cu atât mai bune cu cât problema este descoperită mai devreme. Tratamentul depinde de stadiu:

  1. Mucozita periimplantară se tratează, de obicei, prin curățare profesională în jurul implantului și prin corectarea igienei de acasă. Medicul îți arată unde se adună placa și ce instrumente să folosești.
  2. Periimplantita la început presupune, în plus, o curățare și o dezinfectare atentă a suprafeței implantului sub gingie, uneori cu ajutorul unor substanțe antiseptice aplicate local.
  3. Periimplantita avansată poate necesita o intervenție chirurgicală: gingia este deschisă, suprafața implantului este curățată, iar în unele cazuri osul pierdut se poate reface parțial.
  4. Când pierderea de os este prea mare, implantul se îndepărtează, iar zona se lasă să se vindece înainte de a discuta o nouă soluție.

După orice tratament, controalele devin mai dese, pentru că inflamația poate reveni dacă placa nu este ținută sub control.

Cum îți îngrijești implantul dentar acasă

Rutina zilnică seamănă cu cea pentru dinții naturali, dar cu mai multă atenție la locul în care coroana se întâlnește cu gingia — acolo se strânge placa bacteriană.

  • Periaj de două ori pe zi, câte cel puțin două minute, cu o periuță moale, manuală sau electrică. Înclină perii spre marginea gingiei.
  • Curățare zilnică între dinți, cu periuțe interdentare de mărimea potrivită. Pentru punțile pe implanturi există ață specială, cu capăt rigid, care se poate trece pe sub lucrare.
  • Irigatorul bucal (dușul bucal) poate fi un ajutor util, mai ales la lucrările mari, dar nu înlocuiește periajul și periuțele interdentare.
  • Pastă de dinți cu abrazivitate redusă. Pastele foarte abrazive, cum sunt unele produse de albire, pot zgâria în timp suprafața lucrării.
  • Renunțarea la fumat, una dintre cele mai importante măsuri de protecție pe termen lung, alături de igienă.
  • Gutieră de noapte, dacă scrâșnești din dinți. Ea preia o parte din forțe și protejează atât coroana, cât și implantul. Detalii găsești pe pagina despre gutiera pentru bruxism.

Dacă ai diabet, menținerea glicemiei în limitele stabilite de medicul diabetolog ajută și gingia din jurul implantului.

Cât de des mergi la control și la igienizare după implant

După montarea coroanei, implantul intră într-un program de întreținere pe termen lung. La control, medicul verifică gingia din jurul implantului, adâncimea spațiului dintre gingie și implant, sângerarea, mușcătura și stabilitatea lucrării. Periodic se face și o radiografie, ca nivelul osului să poată fi comparat cu cel de la montare. EFP recomandă radiografii regulate ale implanturilor, pentru că la unii pacienți periimplantita poate începe la doi–trei ani după inserare, adesea fără simptome evidente.

Intervalul dintre controale se stabilește individual. De regulă, igienizarea profesională a implanturilor se recomandă de cel puțin două ori pe an; dacă ai avut parodontită, fumezi sau ai lucrări întinse pe implanturi, medicul îți poate recomanda vizite mai dese, de exemplu la 3–4 luni.

La igienizare se îndepărtează placa și tartrul de pe coroană și din jurul implantului, cu instrumente care nu zgârie suprafețele. Curățarea cu un jet de aer, apă și pulbere fină (Air Flow) este utilă pentru zonele delicate din jurul lucrărilor. Diferențele dintre detartraj și Air Flow sunt explicate în articolul despre detartraj, Air Flow și igienizare.

Semne de alarmă: când mergi la stomatolog

Programează-te cât mai curând dacă:

  • gingia din jurul implantului sângerează la periaj mai mult de câteva zile, deși te speli pe dinți corect;
  • observi umflătură, puroi sau un gust neplăcut persistent în zona implantului;
  • coroana se mișcă, face zgomot la mestecat sau s-a ciobit;
  • simți durere când muști pe implant;
  • vezi metal la marginea gingiei, acolo unde înainte nu se vedea.

O coroană care se mișcă nu înseamnă automat că implantul este pierdut. De multe ori s-a slăbit doar șurubul sau cimentul, iar problema se rezolvă simplu dacă vii repede. Amânarea, în schimb, poate deteriora componentele.

Dacă apare o umflătură a feței care se extinde, însoțită de febră, ori dacă înghiți sau respiri greu, nu aștepta o programare: mergi la o unitate de urgență sau sună la 112.

Întreținerea implantului la VitalDent Implant

La VitalDent Implant, tratamentul nu se încheie odată cu montarea coroanei. Dr. Vlad Alexandru, a cărui activitate este centrată pe implantologie și parodontologie, urmărește implanturile la controale, iar întreținerea include igienizarea profesională a implanturilor. Dacă ai avut boală parodontală, aceasta se ține sub control prin tratamentul parodontozei, pentru că gingiile sănătoase sunt baza unui implant care durează.

În cabinet se folosesc implanturi Megagen și Dentium. Lucrările de pe implanturi pot fi recimentate la nevoie, inclusiv cele realizate în alt cabinet, iar ceramica ciobită se poate repara uneori fără a reface coroana. Despre cum decurge tratamentul afli mai multe pe pagina implant dentar. Pentru o programare, sună la 0771 025 966, de luni până vineri, între 09:00 și 21:00.

Întrebări frecvente

Poate organismul să „respingă” un implant dentar?

Nu în sensul unei reacții de respingere, ca în cazul transplanturilor. Titanul este un material foarte bine tolerat, iar alergia adevărată la el este rară. Când un implant nu se prinde de os, cauzele sunt de obicei locale sau legate de vindecare: o infecție, fumatul, un os de calitate slabă sau o presiune pusă prea devreme pe implant. Medicul caută cauza înainte de a planifica o nouă încercare.

Dacă pierd un implant după câțiva ani, se poate pune altul?

Adesea, da, dar pregătirea este mai lungă decât după un eșec din primele luni. Periimplantita care a dus la pierderea implantului lasă de obicei un defect osos mai mare, așa că, după ce inflamația se stinge și zona se vindecă, osul trebuie de multe ori refăcut prin adiție osoasă. La fel de important este să se corecteze cauza — fumatul, parodontita netratată, igiena sau scrâșnitul dinților —, altfel noul implant are aceleași riscuri.

Poate face carii un dinte pus pe implant?

Nu. Coroana și implantul sunt din materiale care nu se cariază. Asta nu înseamnă că nu au nevoie de îngrijire: placa bacteriană se depune la fel ca pe dinții naturali și poate inflama gingia din jurul implantului. În plus, dinții vecini se pot caria în continuare, mai ales în zona de contact cu coroana, așa că periajul și curățarea dintre dinți rămân la fel de importante.

Implanturile rezistă la fel de bine la persoanele în vârstă?

Vârsta în sine nu este un obstacol, iar implanturile se pot pune cu rezultate bune și la vârste înaintate. Unele studii arată totuși o rată de supraviețuire puțin mai mică după 65 de ani, în parte pentru că bolile generale, medicamentele care influențează osul și dificultățile de igienă devin mai frecvente. O lucrare ușor de curățat și controalele regulate reduc în bună măsură aceste riscuri.

Se poate rupe un implant dentar?

Fracturile implantului propriu-zis sunt rare. Mult mai des se slăbește șurubul care fixează bontul — mai rar se rupe — ori se ciobește ceramica de pe coroană, mai ales la persoanele care scrâșnesc din dinți. Aceste probleme se pot rezolva, de obicei, prin strângerea sau înlocuirea componentei ori prin refacerea coroanei, fără a scoate implantul. Contează să vii repede la control, înainte ca piesele să se deterioreze.

Surse și lecturi suplimentare

  1. Peri-implant diseases — European Federation of Periodontology (EFP)
  2. Peri-implant disease: Prevention — European Federation of Periodontology (EFP)
  3. Long-term (10-year) dental implant survival: A systematic review and sensitivity meta-analysis — Journal of Dentistry (University of Liverpool Repository)
  4. How far can we go? A 20-year meta-analysis of dental implant survival rates — Clinical Oral Investigations (PubMed Central)

Articolul are caracter informativ și nu înlocuiește consultul stomatologic. Fiecare situație e diferită: diagnosticul și planul de tratament se stabilesc numai după examinarea clinică și, când e nevoie, după investigații radiologice.

Continuă lectura

Articole similare

Gingii și parodontologie

Parodontoza: semne, cauze și tratament. Se poate opri?

Gingiile care sângerează sunt adesea primul semn. Află cum evoluează parodontoza, cine are risc mai mare, cum se tratează în etape și de ce întreținerea contează pe termen lung.

9 min de citit

Programări

Programează o consultație

La prima vizită medicul examinează, explică ce a găsit și îți propune un plan de tratament cu etapele și costurile lui. Programările se fac telefonic.

Sună: 0771 025 966
  • Luni – Vineri: 09:00 – 21:00
  • Str. Mărgeanului nr. 28, Rahova, Sector 5

Servicii menționate

Tratamente din articol

Sună: 0771 025 966Traseu