Parodontoza — numită corect boală parodontală sau parodontită — este o inflamație cronică produsă de bacteriile din placa dentară, care distruge treptat gingia și osul ce țin dinții pe loc. Primele semne sunt, de obicei, gingiile care sângerează la periaj, roșii sau umflate; mai târziu apar retracțiile și dinții care se mișcă. Parodontoza nu dispare definitiv, dar de cele mai multe ori poate fi oprită și ținută sub control prin tratament și controale regulate — iar cu cât începi mai devreme, cu atât păstrezi mai mult os și mai mulți dinți.
Ce este parodontoza și cum diferă de gingivită?
Dintele este ținut în os de un ansamblu de țesuturi numit parodonțiu: gingia, cementul care acoperă rădăcina, ligamentul care leagă rădăcina de os și osul alveolar. Când placa bacteriană nu este îndepărtată zilnic, gingia se inflamează. Aceasta este gingivita — o etapă reversibilă, care dispare de obicei în câteva zile sau săptămâni de igienă corectă, după ce tartrul, dacă există, este îndepărtat la cabinet.
La unele persoane, inflamația nu rămâne la suprafață. Ea avansează spre rădăcină, gingia se desprinde de dinte și se formează pungi parodontale: spații în care bacteriile se înmulțesc departe de periuță. Organismul răspunde cu o inflamație care, în timp, distruge ligamentul și osul. Acesta este stadiul de parodontită, numit popular „parodontoză”.
| Gingivită | Parodontită („parodontoză”) | |
|---|---|---|
| Ce este afectat | Doar gingia | Gingia, ligamentul și osul din jurul dinților |
| Semne tipice | Sângerare, gingie roșie și umflată | În plus: pungi, retracții, dinți mobili, spații noi |
| Este reversibilă? | Da, prin igienă și curățare profesională | Evoluția se poate opri; osul pierdut nu revine de la sine |
| Tratament | Igienizare și igienă corectă acasă | Tratament în etape și întreținere pe termen lung |
Nu orice gingivită devine parodontită, dar orice parodontită a început ca o gingivită. Boala este foarte răspândită: potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, formele severe ale bolii parodontale însumează peste un miliard de cazuri la nivel mondial.
Care sunt primele semne ale parodontozei?
Boala evoluează de obicei lent și, de cele mai multe ori, nu doare, motiv pentru care este descoperită târziu. Semnele la care să fii atent:
- gingii care sângerează la periaj, la ața dentară sau când muști ceva tare;
- gingii roșii, umflate sau sensibile la atingere;
- respirație urât mirositoare sau gust neplăcut care nu trec după periaj;
- gingii retrase, dinți care par mai lungi și sensibilitate la rece;
- spații noi între dinți sau dinți care și-au schimbat poziția, de exemplu dinții din față care se „răsfiră”;
- dinți care se mișcă sau o mușcătură care pare diferită;
- puroi la marginea gingiei.
Un detaliu important: fumatul poate masca sângerarea gingiilor, așa că un fumător poate avea boală parodontală avansată fără să observe sângerare. Despre sângerarea gingiilor și cauzele ei am scris în articolul de ce îți sângerează gingiile, iar despre gingiile retrase, în articolul despre retracția gingivală.
Ce cauzează parodontoza și cine are risc mai mare?
Cauza directă este placa bacteriană — o peliculă de bacterii care se depune zilnic pe dinți. Dacă nu este îndepărtată, se mineralizează și devine tartru, pe care periuța nu îl mai poate curăța. Totuși, aceeași cantitate de placă nu produce aceeași boală la toată lumea: contează și felul în care reacționează organismul tău.
Factorii care cresc riscul:
- Fumatul. Fumătorii fac mai des parodontită, boala avansează mai repede, iar tratamentul dă rezultate mai slabe. Potrivit Federației Europene de Parodontologie (EFP), aproximativ 9 din 10 cazuri care nu răspund la tratament apar la fumători, iar după renunțare răspunsul se îmbunătățește.
- Diabetul necontrolat. Glicemia mare crește riscul și severitatea bolii, în timp ce un diabet bine controlat nu pare să crească riscul. Relația merge în ambele sensuri: parodontita netratată poate îngreuna controlul glicemiei.
- Predispoziția genetică. Dacă părinții sau frații și-au pierdut dinții din cauza gingiilor, riscul tău este mai mare.
- Stresul, alimentația dezechilibrată și unele boli care scad apărarea organismului.
- Schimbările hormonale, de exemplu în sarcină, când gingiile se inflamează mai ușor.
- Medicamentele care usucă gura și lucrările dentare greu de curățat, cum sunt marginile de coroane sau plombe care rețin placa.
Parodontita apare mai des după 35 de ani, dar poate începe și la tineri, uneori cu o evoluție rapidă.
Cum se pune diagnosticul de parodontoză?
Diagnosticul se pune la consultație, nu după o fotografie sau după descrierea simptomelor. Medicul folosește o sondă parodontală — un instrument fin, gradat în milimetri — pe care o introduce ușor între gingie și dinte. La o gingie sănătoasă, sonda pătrunde de obicei cel mult 3 mm. O adâncime de 4 mm sau mai mult sugerează parodontită, mai ales dacă zona sângerează, iar pungile de 6 mm sau mai mult apar de regulă în formele avansate.
Pentru fiecare dinte se notează adâncimea pungilor, sângerarea, retracțiile și mobilitatea, iar radiografiile arată cât os s-a pierdut. Pe baza acestor date, boala este încadrată în stadii (de la I la IV, după gravitate și după cât de complex va fi tratamentul) și în grade (A, B sau C, după cât de repede evoluează și cât o influențează fumatul sau diabetul). Clasificarea ajută la alegerea tratamentului și a intervalului dintre controale. Ce presupune o primă vizită afli pe pagina despre consultația stomatologică.
Se poate opri parodontoza?
De cele mai multe ori, da. Potrivit EFP, printr-un tratament corect și o igienă riguroasă, evoluția bolii poate fi oprită. Ce nu se poate promite este o vindecare definitivă: parodontita este o boală cronică, iar predispoziția rămâne. Dacă placa revine, revine și inflamația.
Merită spus clar și ce nu face tratamentul. Osul deja pierdut nu crește la loc de la sine. Gingiile, odată liniștite, se strâng și se pot retrage puțin, așa că dinții pot părea mai lungi. În anumite situații — de exemplu, la defectele osoase verticale adânci din jurul unui dinte — o parte din susținere poate fi refăcută prin tehnici de regenerare. Scopul realist este păstrarea dinților sănătoși și funcționali cât mai mult timp.
Cum se tratează parodontoza, etapă cu etapă
Ghidurile europene descriu tratamentul ca pe o succesiune de etape. Nu toți pacienții trec prin toate; medicul adaptează planul după stadiu și după felul în care răspunde gingia.
- Controlul plăcii și al factorilor de risc. Această etapă ține de tine la fel de mult ca de medic: înveți o tehnică de periaj și de curățare între dinți potrivită gingiilor tale, iar în cabinet se îndepărtează tartrul vizibil. Renunțarea la fumat și un diabet bine controlat fac parte din tratament, nu sunt simple sfaturi.
- Curățarea sub gingie (chiuretajul parodontal). Cu zona amorțită, medicul curăță rădăcinile în interiorul pungilor, unde stau placa și tartrul la care nu ajungi acasă. Uneori se adaugă metode complementare, de exemplu laserul, al cărui beneficiu suplimentar arătat de studii este însă mic. Ce aduce și ce nu aduce laserul am detaliat în articolul despre chiuretaj.
- Reevaluarea. După vindecarea gingiei, la câteva săptămâni, pungile se măsoară din nou. Dacă nu mai există pungi adânci care sângerează, treci direct la întreținere.
- Tratamentul pungilor care persistă. Pentru pungile adânci rămase, de obicei de 6 mm sau mai mult, se poate face o intervenție în câmp deschis, în care gingia este depărtată temporar de pe rădăcini, ca acestea să fie curățate sub control vizual, apoi este suturată la loc. Tot în această etapă se poate face, în defectele osoase potrivite, regenerarea despre care am vorbit mai sus.
- Întreținerea. Controalele cu curățare profesională se programează la intervale între 3 și 12 luni, de cele mai multe ori la 3–6 luni, în funcție de risc. De această etapă depinde dacă rezultatul se păstrează.
Dinții mobili pot fi stabilizați după controlul inflamației, prin legarea lor de dinții vecini cu fibră de sticlă — detalii în articolul despre dinții care se mișcă. Antibioticele nu înlocuiesc curățarea și se folosesc doar în anumite situații, la recomandarea medicului.
Ce poți face acasă ca parodontoza să nu avanseze
Tratamentul din cabinet are efect doar dacă placa este ținută sub control zilnic, acasă. După un tratament parodontal, rutina se schimbă puțin:
- spațiile dintre dinți devin adesea mai largi, așa că periuțele interdentare ajung instrumentul principal; mărimea potrivită pentru fiecare spațiu ți-o arată medicul, iar ața rămâne pentru spațiile foarte înguste;
- pe lângă ele, periajul de două ori pe zi, cu periuță moale și pastă cu fluor, cu perii orientați spre marginea gingiei; o periuță electrică te poate ajuta dacă ajungi greu la unele zone;
- fumatul este factorul pe care îl poți schimba cu cel mai mare efect asupra rezultatului;
- dacă ai diabet, o glicemie bine controlată ajută gingiile să răspundă la tratament;
- produsele de clătire au doar rol de completare și se folosesc la recomandarea medicului.
Pașii unei igiene corecte, inclusiv ce faci când gingiile sângerează la periaj, sunt explicați în ghidul despre sângerarea gingiilor. Tartrul care se reface în timp îl îndepărtează igienizarea profesională, la intervalul stabilit de medic.
Parodontoza și sănătatea generală
Inflamația din gingii nu rămâne doar în gură. Legătura cea mai bine documentată este cu diabetul: parodontita netratată îngreunează controlul glicemiei, iar tratamentul parodontal poate ajuta la îmbunătățirea lui. Studiile au asociat boala parodontală și cu bolile cardiovasculare sau cu unele complicații ale sarcinii, însă aceste legături sunt încă cercetate și nu înseamnă că una o provoacă direct pe cealaltă. Concluzia practică rămâne aceeași: gingiile sănătoase contează pentru tot organismul. Dacă ai o boală cronică, spune-i medicului stomatolog ce tratamente urmezi.
Semne de alarmă: când să mergi la stomatolog
Programează o consultație dacă:
- gingiile îți sângerează la periaj de mai mult de câteva zile, deși te speli corect;
- observi gingii retrase, spații noi între dinți sau dinți care se mișcă;
- ai respirație urât mirositoare persistentă sau puroi la marginea gingiei;
- ai diabet, fumezi sau ai rude cu parodontită și nu ai mai făcut un control al gingiilor de mult timp.
Mergi cât mai repede la stomatolog dacă apare o umflătură dureroasă a gingiei, cu puroi — poate fi un abces parodontal. Dacă umflătura se extinde pe față sau pe gât, ai febră mare ori înghiți sau respiri greu, nu aștepta o programare: mergi la o unitate de urgență sau sună la 112.
Tratamentul parodontozei la VitalDent Implant
La VitalDent Implant, tratamentul parodontozei pornește de la măsurători: la consultația de parodontologie, Dr. Vlad Alexandru — a cărui activitate este centrată pe parodontologie și implantologie — verifică pungile din jurul fiecărui dinte și îți explică în ce stadiu este boala. Primești apoi un plan de tratament, cu etape și costuri.
În funcție de situație, planul poate cuprinde igienizarea profesională, chiuretajul în câmp închis sau deschis, laserul ca adjuvant la curățarea de sub gingie, regenerarea parodontală cu Emdogain și os și imobilizarea dinților mobili cu fibră de sticlă. Retracțiile care rămân după ce boala este sub control se pot corecta, în unele cazuri, prin grefă gingivală. Pe pagina despre tratamentul parodontozei găsești cum decurge fiecare etapă. Programările se fac telefonic, la 0771 025 966, de luni până vineri, între 09:00 și 21:00.