Gingii și parodontologie

Chiuretajul parodontal, clasic sau cu laser: ce este și cum decurge

Chiuretajul curăță rădăcinile dinților sub gingie, acolo unde periuța nu ajunge. Află cum decurge, ce aduce în plus laserul, ce simți după și când e nevoie de o intervenție în câmp deschis.

Cuprins
  1. Ce este chiuretajul parodontal și când ai nevoie de el?
  2. Detartraj sau chiuretaj: care este diferența?
  3. Cum decurge chiuretajul parodontal clasic, pas cu pas
  4. Cum te pregătești pentru chiuretaj?
  5. Ce aduce în plus laserul la chiuretaj?
  6. Chiuretaj în câmp închis sau în câmp deschis?
  7. Ce simți după chiuretaj și cum te îngrijești
  8. Ce rezultate poți aștepta și când se face reevaluarea?
  9. Semne de alarmă după chiuretaj
  10. Chiuretajul parodontal la VitalDent Implant

Chiuretajul parodontal este curățarea în profunzime a rădăcinilor dinților, sub gingie, prin care medicul îndepărtează placa bacteriană și tartrul din pungile parodontale. Se face cu anestezie locală, cu instrumente cu ultrasunete și manuale, și este etapa de bază în tratamentul parodontozei. Laserul poate fi folosit ca adjuvant, după curățarea mecanică, dar nu o înlocuiește: studiile arată un beneficiu suplimentar mic și inconstant.

Ce este chiuretajul parodontal și când ai nevoie de el?

În parodontită, numită popular „parodontoză”, gingia nu mai aderă strâns de dinte, iar între ele apar pungi parodontale — spații adânci în care placa și tartrul se depun pe rădăcină, acolo unde periuța și ața nu ajung. Cât timp aceste depozite rămân pe loc, inflamația continuă și distruge osul din jurul dintelui.

Chiuretajul — numit în ghiduri „instrumentare subgingivală”, iar în engleză „scaling and root planing” — urmărește să îndepărteze placa și tartrul de pe rădăcină, cu cât mai puțină pierdere de țesut sănătos al dintelui. Pe o rădăcină curată și netedă, placa se depune mai greu, iar gingia se poate strânge din nou pe dinte.

Ai nevoie de chiuretaj atunci când, la consultație, medicul găsește pungi parodontale — de obicei de 4 mm sau mai mult, care sângerează la sondare — și semne de pierdere a osului de susținere. Ghidul Federației Europene de Parodontologie (EFP) recomandă curățarea subgingivală pentru tratarea parodontitei, după o etapă de igienizare și instruire. Semnele bolii și cauzele ei sunt explicate în articolul despre parodontoză: semne, cauze și tratament.

Detartraj sau chiuretaj: care este diferența?

Cele două sunt adesea confundate, dar se adresează unor probleme diferite.

Detartraj și igienizare Chiuretaj în câmp închis Chiuretaj în câmp deschis
Ce se curăță Dinții, deasupra gingiei și ușor sub ea Rădăcinile, în pungile parodontale Rădăcinile și defectele osoase, sub control vizual
Pentru cine Oricine, preventiv sau la gingivită Parodontită diagnosticată Pungi adânci care persistă după chiuretaj
Anestezie De obicei nu este necesară Locală Locală
Incizii și suturi Nu Nu Da, gingia este ridicată și apoi suturată

Detartrajul face parte din igienizarea profesională și este suficient când gingiile sunt doar inflamate superficial. Când există pungi parodontale, el nu ajunge la depozitele de pe rădăcină, așa că nu poate opri boala. Mai multe despre curățarea de rutină găsești în articolul despre detartraj, Air Flow și igienizare.

Cum decurge chiuretajul parodontal clasic, pas cu pas

  1. Pregătirea. Înainte de chiuretaj se face, de obicei, o igienizare și primești instrucțiuni de periaj și curățare între dinți. O gingie mai puțin inflamată sângerează mai puțin în timpul procedurii și se vindecă mai bine.
  2. Anestezia locală. Zona tratată este amorțită, așa că în timpul procedurii simți vibrații, presiune și jetul de apă.
  3. Curățarea cu ultrasunete. Un vârf fin care vibrează, răcit cu apă, desprinde tartrul și placa din pungi.
  4. Netezirea rădăcinilor cu instrumente manuale. Chiuretele — instrumente subțiri, cu muchii fine, adaptate formei rădăcinii — îndepărtează depozitele rămase și netezesc suprafața.
  5. Clătirea pungilor. La final, pungile sunt spălate, iar medicul îți explică ce ai de făcut în zilele următoare.

Chiuretajul se poate face pe dinți izolați sau pe arcade întregi. Uneori se tratează câte o jumătate de arcadă sau o arcadă pe ședință, alteori toată gura în una–două ședințe apropiate; ghidul EFP consideră ambele variante valabile. O ședință durează, de obicei, între o oră și două, în funcție de numărul de dinți și de cantitatea de tartru, și mai puțin când se tratează doar câțiva dinți.

Cum te pregătești pentru chiuretaj?

Pregătirea este simplă, dar câteva lucruri fac ședința mai ușoară pentru tine și mai sigură:

  • mănâncă o masă ușoară înainte, pentru că după tratament vei aștepta să treacă amorțeala;
  • adu lista completă a medicamentelor și spune-i medicului dacă ai boli cronice, alergii, ești însărcinată sau ai avut probleme cu anestezia;
  • spune-i medicului dacă ai o proteză de valvă cardiacă, ai avut endocardită sau cardiologul ți-a recomandat precauții speciale înaintea tratamentelor stomatologice;
  • dacă fumezi, încearcă să nu fumezi în ziua tratamentului și în zilele următoare — sau, mai bine, profită de moment ca să renunți;
  • planifică-ți ziua fără mese importante sau prezentări imediat după ședință, cât timp buza și obrazul sunt încă amorțite;
  • dacă ai radiografii recente, adu-le la programare.

Ce aduce în plus laserul la chiuretaj?

La chiuretajul asistat de laser, după curățarea mecanică, medicul introduce în pungă un vârf sau o fibră subțire prin care trece lumina laser. Scopul este scăderea numărului de bacterii și îndepărtarea țesutului inflamat de pe peretele pungii. Laserul nu ține locul chiuretelor și al ultrasunetelor: tartrul de pe rădăcină trebuie îndepărtat mecanic în orice caz.

Ce arată cercetările:

  • O analiză făcută în 2018 pentru Academia Americană de Parodontologie a găsit, la formele moderate și severe ale bolii, o îmbunătățire suplimentară mică — sub un milimetru — a adâncimii pungilor și a atașamentului gingiei, cu un grad de certitudine scăzut până la moderat.
  • Ghidul EFP din 2020 a considerat dovezile puține și neconcludente și sugerează ca laserul să nu fie folosit ca adjuvant la chiuretaj.
  • O analiză publicată în 2023, care a reunit mai multe sinteze sistematice ale studiilor, a găsit efecte pozitive mai ales la câteva luni după tratament, care adesea se estompează la 6–12 luni.
Chiuretaj clasic Chiuretaj cu laser ca adjuvant
Ce se face Curățare mecanică cu ultrasunete și chiurete Aceeași curățare mecanică, urmată de aplicarea laserului în pungi
Anestezie Locală De obicei tot locală
Ce spun studiile Tratamentul de bază, recomandat de ghiduri Beneficiu suplimentar mic, mai ales pe termen scurt
Recuperare De obicei în aceeași zi Asemănătoare

Pe scurt, laserul nu este o variantă care te scutește de chiuretaj și nici o soluție mai puternică pentru toată lumea. El poate completa tratamentul în anumite situații, iar decizia o iei împreună cu medicul, după examinarea pungilor și după ce afli ce poți aștepta realist de la el. Rezultatul depinde mult mai mult de calitatea curățării mecanice, de igiena ta de acasă și de renunțarea la fumat decât de instrumentul folosit.

Chiuretaj în câmp închis sau în câmp deschis?

Chiuretajul obișnuit se face „în câmp închis”: instrumentele intră în pungă pe lângă gingie, fără incizii. Pentru mulți pacienți, aceasta este singura curățare în profunzime de care au nevoie.

Când, la reevaluare, rămân pungi adânci — de obicei de 6 mm sau mai mult —, medicul poate propune un chiuretaj „în câmp deschis”. Gingia este ridicată printr-o mică incizie, rădăcinile și defectele osoase sunt curățate sub control vizual, apoi gingia este repoziționată și suturată. Firele se scot, de regulă, după 1–2 săptămâni.

Dacă în jurul unui dinte există un defect osos vertical de cel puțin 3 mm, în aceeași intervenție se poate încerca regenerarea parodontală, cu proteine derivate din matricea smalțului (Emdogain) și, uneori, material de adiție osoasă. Regenerarea poate reface o parte din susținerea pierdută, dar rezultatul diferă de la un dinte la altul.

Ce simți după chiuretaj și cum te îngrijești

Majoritatea oamenilor își reiau activitățile în aceeași zi. După ce trece anestezia, este normal să ai:

  • gingii sensibile una–două zile și o sângerare ușoară la periaj;
  • sensibilitate la rece și la dulce, care poate dura câteva săptămâni, uneori câteva luni, și scade treptat;
  • senzația că dinții se mișcă puțin mai mult, până când gingia se strânge din nou;
  • gingii ușor retrase și spații mai vizibile între dinți — semn că umflătura a dispărut.

Câteva recomandări pentru primele zile:

  • mănâncă abia după ce trece amorțeala, ca să nu te muști de buză sau de obraz;
  • alege alimente moi și evită, în prima zi, mâncărurile foarte fierbinți, foarte reci sau picante;
  • periază-te blând, cu o periuță moale, iar curățarea între dinți reia-o când îți spune medicul;
  • nu fuma — fumatul încetinește vindecarea și scade efectul tratamentului;
  • pentru disconfort, folosește analgezicele recomandate de medic sau de farmacist.

Dacă sensibilitatea la rece persistă sau te deranjează, spune-i medicului la control. Cauzele și soluțiile sunt explicate și în articolul despre dinții sensibili.

Ce rezultate poți aștepta și când se face reevaluarea?

Gingia are nevoie de timp ca să se vindece, așa că efectul complet nu se vede imediat. Sângerarea scade, de obicei, în primele săptămâni; dacă nu se întâmplă așa, află din articolul despre gingiile care sângerează ce o poate întreține. Reevaluarea se face, de regulă, la 6–12 săptămâni după chiuretaj: medicul măsoară din nou pungile și verifică sângerarea. Ținta, conform ghidului EFP, este să nu mai existe pungi de peste 4 mm care sângerează și nici pungi de 6 mm sau mai mult.

Mulți pacienți ating acest obiectiv doar prin chiuretaj și igienă corectă. Zonele care nu răspund pot fi curățate din nou sau tratate prin chiuretaj în câmp deschis. Dinții care rămân mobili după vindecare pot fi stabilizați — vezi articolul despre imobilizarea dinților mobili.

Indiferent de rezultat, urmează întreținerea: controale cu curățare profesională la intervale între 3 și 12 luni, cel mai adesea la 3–6 luni. Parodontita este o boală cronică, iar fără aceste controale pungile tind să se refacă.

Semne de alarmă după chiuretaj

Sună la cabinet dacă:

  • gingia continuă să sângereze deși ai ținut 15–20 de minute o compresă curată apăsată ferm pe zonă;
  • durerea crește după a doua sau a treia zi, în loc să scadă;
  • apare o umflătură a gingiei sau puroi;
  • ai febră.

O umflătură care cuprinde obrazul ori gâtul, febra mare sau greutatea la înghițit ori la respirat nu pot aștepta programarea: mergi la o unitate de urgență sau sună la 112.

Chiuretajul parodontal la VitalDent Implant

La VitalDent Implant, chiuretajul nu se face izolat, ci ca etapă a unui tratament parodontal planificat. Înainte de el, la consultația de parodontologie, Dr. Vlad Alexandru notează adâncimea pungilor din jurul fiecărui dinte și stabilește unde este nevoie de curățare sub gingie. În planul de tratament afli câte ședințe sunt necesare, ce zone se tratează în fiecare și costul lor.

Chiuretajul se poate face pe dinți izolați sau pe toată arcada, în câmp închis sau, acolo unde pungile persistă, în câmp deschis. Laserul, aplicat pe arcadă după curățarea mecanică, este o opțiune pe care medicul o propune doar dacă o consideră utilă în cazul tău. Etapele care pot urma, de la regenerare la imobilizarea dinților mobili, sunt descrise pe pagina despre tratamentul parodontozei. Programările se fac telefonic, la 0771 025 966, de luni până vineri, între 09:00 și 21:00.

Întrebări frecvente

Se poate face chiuretajul pe toată gura într-o singură zi?

Da, este o variantă posibilă: toată gura se tratează într-o ședință mai lungă sau în două ședințe la interval de cel mult o zi. Ghidul european de tratament consideră această variantă la fel de valabilă ca tratamentul pe etape, pe jumătăți de arcadă. Alegerea depinde de numărul de dinți afectați, de cât de bine tolerezi o ședință lungă și de starea ta generală, așa că o stabilești împreună cu medicul.

Chiuretajul slăbește dinții sau îi face să cadă?

Nu. Chiuretajul îndepărtează depozitele care întrețin inflamația și distrugerea osului. După tratament, dinții pot părea ușor mai mobili câteva zile, iar gingia se poate retrage puțin: umflătura dispare, iar gingia se așază pe nivelul osului pierdut deja din cauza bolii. Pe măsură ce gingia se vindecă și se strânge, mobilitatea scade de obicei. Dinții se pierd din cauza bolii netratate, nu din cauza tratamentului.

Laserul folosit la chiuretaj este sigur?

Folosit corect, cu parametrii potriviți pentru țesutul tratat, laserul dentar este sigur. Atât tu, cât și medicul purtați ochelari de protecție speciali, pentru că lumina laser poate afecta ochii. Setările nepotrivite pot încălzi și deteriora țesuturile, de aceea puterea și durata aplicării se aleg pentru fiecare zonă. Zona este oricum anesteziată, iar de obicei simți cel mult o ușoară senzație de căldură.

Pot face chiuretaj dacă iau anticoagulante sau am diabet?

De cele mai multe ori, da, dar medicul trebuie să știe dinainte. Anticoagulantele nu se opresc „pentru siguranță” înaintea chiuretajului: dacă e nevoie de vreo ajustare, o hotărăște medicul care ți le-a prescris. Dacă ai diabet, e bine ca glicemia să fie cât mai bine controlată, iar în ziua tratamentului să mănânci și să iei medicația ca de obicei. Spune-i medicului stomatolog toate bolile și tratamentele tale.

Cât de des trebuie repetat chiuretajul?

Ideal, chiuretajul complet se face o singură dată, ca parte a tratamentului activ. Urmează apoi controalele de întreținere, la care dinții se curăță profesional și, la nevoie, se tratează doar pungile care au început să sângereze din nou. Dacă boala revine în mai multe zone, de obicei din cauza plăcii sau a fumatului, medicul poate recomanda reluarea tratamentului în acele zone.

Surse și lecturi suplimentare

  1. Treatment of stage I–III periodontitis — The EFP S3 level clinical practice guideline — Journal of Clinical Periodontology (PubMed Central)
  2. Gum disease: Treatment — European Federation of Periodontology (EFP)
  3. Scaling and Root Planing — Cleveland Clinic
  4. An Overview of the Systematic Evidence on the Adjunctive Use of Laser Therapy in Non-surgical Periodontal Treatment — Cureus (PubMed Central)

Articolul are caracter informativ și nu înlocuiește consultul stomatologic. Fiecare situație e diferită: diagnosticul și planul de tratament se stabilesc numai după examinarea clinică și, când e nevoie, după investigații radiologice.

Continuă lectura

Articole similare

Gingii și parodontologie

Parodontoza: semne, cauze și tratament. Se poate opri?

Gingiile care sângerează sunt adesea primul semn. Află cum evoluează parodontoza, cine are risc mai mare, cum se tratează în etape și de ce întreținerea contează pe termen lung.

9 min de citit

Gingii și parodontologie

De ce îți sângerează gingiile și ce poți face

Sângerarea gingiilor la periaj este cauzată, de cele mai multe ori, de gingivită și se poate opri. Află cauzele, ce faci acasă și ce semne arată că e timpul pentru un control.

9 min de citit

Programări

Programează o consultație

La prima vizită medicul examinează, explică ce a găsit și îți propune un plan de tratament cu etapele și costurile lui. Programările se fac telefonic.

Sună: 0771 025 966
  • Luni – Vineri: 09:00 – 21:00
  • Str. Mărgeanului nr. 28, Rahova, Sector 5
Sună: 0771 025 966Traseu