Dinți sensibili la rece și la dulce: cauze și tratamente

Dinții devin sensibili la rece și la dulce, de cele mai multe ori, pentru că dentina, stratul de sub smalț, a rămas descoperită: prin retragerea gingiei, prin uzura smalțului sau după un tratament recent. Aceeași senzație poate fi dată însă și de o carie, de o plombă fisurată sau de un dinte crăpat, așa că tratamentul depinde de cauză. O pastă pentru dinți sensibili și un periaj mai blând ajută în multe cazuri, dar sensibilitatea care persistă sau care apare la un singur dinte trebuie verificată la stomatolog.

De ce sunt dinții sensibili la rece?

Partea vizibilă a dintelui este acoperită de smalț, cel mai dur țesut din corp, iar rădăcina este acoperită de cement, un strat mult mai subțire. Sub ele se află dentina, străbătută de canale microscopice, numite tubuli, zeci de mii pe fiecare milimetru pătrat. Tubulii sunt plini cu lichid și comunică cu pulpa dintelui, unde se găsește nervul.

Cât timp dentina este protejată, frigul nu ajunge la nerv. Când smalțul se subțiază sau gingia se retrage, tubulii rămân deschiși. Un pahar cu apă rece, o înghețată, aerul rece sau o bomboană pun lichidul din ei în mișcare, iar nervul transmite acest lucru ca o înțepătură scurtă și ascuțită. Medicul numește această reacție hipersensibilitate dentinară. Semnul ei tipic este că durerea dispare în câteva secunde după ce frigul sau dulcele se îndepărtează. Diagnosticul se pune însă numai după ce medicul exclude alte cauze care dau aceeași senzație, cum sunt o carie, o fisură sau o plombă defectă.

Care sunt cauzele sensibilității dentare?

Cele mai frecvente cauze sunt:

• Retracția gingivală. Când gingia se retrage, rădăcina rămâne descoperită, iar cementul subțire de pe ea se uzează ușor. Despre motivele retracției și tratamentul ei am scris în articolul despre retracția gingivală.
• Eroziunea acidă. Sucurile, băuturile carbogazoase și energizante, citricele, vinul, dar și refluxul gastric sau vărsăturile frecvente înmoaie smalțul și îl subțiază treptat.
• Periajul prea apăsat. O periuță cu fire tari și mișcările energice de du-te-vino tocesc smalțul și gingia, mai ales la marginea dintre dinte și gingie.
• Bruxismul. Strânsul și scrâșnitul dinților uzează suprafețele de mestecat și pot produce fisuri fine. Semnele lui sunt descrise în articolul despre bruxism.
• Cariile și plombele vechi. O carie, o plombă fisurată sau una cu margini deschise lasă frigul și dulcele să ajungă în dentină.
• Un dinte fisurat. Fisura poate da sensibilitate la rece și o durere scurtă la mușcat.
• Boala parodontală și tratamentul ei. În boala parodontală (popular, „parodontoză”), osul și gingia din jurul dinților se retrag. Pe măsură ce inflamația se vindecă după tratament, rădăcinile pot rămâne mai descoperite, iar sensibilitatea crește temporar.
• Tratamentele recente. După un detartraj, o plombă sau o albire, dinții pot fi sensibili câteva zile.

Dinți sensibili lângă gingie: ce sunt crestăturile de la colet?

Mulți oameni descoperă, la marginea dintre dinte și gingie, mici crestături în formă de pană sau ușor rotunjite, netede și lucioase. Zona se numește colet, iar medicul le numește leziuni cervicale necarioase, pentru că nu sunt produse de carie. Apar de obicei din combinația mai multor factori: periajul apăsat, alimentele și băuturile acide și forțele mari din mușcătură, de exemplu la cei care strâng din dinți.

Crestăturile expun dentina, așa că sunt o cauză frecventă de sensibilitate la rece și la periaj. Cele mici și nedureroase pot fi doar urmărite la controale, împreună cu o pastă pentru sensibilitate. Când sunt adânci, dureroase, rețin placa sau deranjează estetic, se acoperă de obicei cu o plombă din compozit. Plomba singură nu rezolvă însă problema: dacă periajul, acizii sau bruxismul rămân, pot apărea crestături noi, iar plombele din această zonă se pot desprinde mai ușor. Uneori, când există și retracție gingivală, medicul discută o combinație între plombă și grefă.

Sensibilitate sau carie? Cum deosebești durerile

Felul în care doare spune mult despre cauză. Tabelul de mai jos nu înlocuiește consultația, dar te ajută să știi cât de repede să te programezi.

De ce mă dor dinții la dulce?

Dulcele dă o senzație asemănătoare cu frigul atunci când dentina este descoperită: zahărul dizolvat atrage lichidul din tubuli și pune nervul în alertă. Dacă însă te doare la dulce mereu același dinte, în același loc, cauza cea mai probabilă este o carie sau o plombă care nu mai închide bine. În acest caz, pasta pentru sensibilitate doar acoperă simptomul, iar caria continuă să avanseze. Tratată la timp, caria se rezolvă de obicei cu o plombă mică, care oprește atât durerea, cât și distrugerea dintelui.

Ce poți face acasă pentru dinții sensibili?

Câteva schimbări simple ajută în multe cazuri de sensibilitate dentinară:

• Folosește o pastă de dinți pentru sensibilitate, de două ori pe zi. Efectul apare treptat, de obicei după 2–4 săptămâni de folosire regulată. Seara poți aplica puțină pastă direct pe zona sensibilă. După periaj, scuipă surplusul, dar nu clăti gura cu apă.
• Alege o periuță cu fire moi și periază cu mișcări mici și blânde, fără să apeși. Contează tehnica, nu forța.
• Ai grijă la acizi. Consumă băuturile acide la masă, nu în înghițituri dese toată ziua, folosește un pai și clătește gura cu apă după ele. Așteaptă cel puțin o oră înainte să te speli pe dinți, ca smalțul înmuiat să se întărească din nou.
• Evită pastele foarte abrazive sau produsele de albire fără recomandare, dacă observi că îți accentuează sensibilitatea.
• Fii atent la ce îți declanșează durerea și spune-i medicului: frig, dulce, mușcat sau durere apărută fără motiv.

Dacă nu observi nicio îmbunătățire după câteva săptămâni sau dacă sensibilitatea este la un singur dinte, nu continua tratamentul pe cont propriu.

Ce tratamente pentru sensibilitate se fac la stomatolog?

Primul pas este găsirea cauzei. Medicul examinează dinții și gingiile, verifică plombele, testează reacția la aer sau la rece și caută semne de bruxism ori de eroziune. În funcție de ce găsește, variantele sunt:

• Aplicarea de fluor sub formă de gel sau lac, care întărește smalțul și reduce sensibilitatea; se face adesea la finalul unei igienizări profesionale.
• Agenți desensibilizanți aplicați pe zonele expuse, care închid tubulii dentinei.
• Plombe din compozit pe zonele uzate de lângă gingie sau pe cariile care provoacă durerea.
• Refacerea plombelor fisurate sau cu margini deschise.
• Acoperirea rădăcinilor descoperite cu o grefă gingivală, în retracțiile potrivite pentru o astfel de intervenție. Află mai multe pe pagina despre tratamentul retracțiilor gingivale.
• Gutiera pentru bruxism, care protejează dinții de uzură în timpul somnului.
• Tratamentul de canal, rezervat situațiilor în care nervul este afectat sau sensibilitatea severă nu cedează la alte tratamente.

În multe cazuri, combinația dintre o pastă potrivită, un periaj corect și unul sau două tratamente în cabinet este suficientă.

Cât durează sensibilitatea după albire, detartraj sau plombă?

• După albire. Sensibilitatea este frecventă și temporară. De obicei dispare în câteva zile după oprirea tratamentului. Medicul poate recomanda pauze sau purtarea gutierelor pentru un timp mai scurt. Detalii în articolul despre albirea cu gutiere.
• După detartraj. Tartrul acoperea uneori porțiuni de rădăcină rămase descoperite prin retragerea gingiei. După îndepărtarea lui, aceste zone pot fi sensibile câteva zile, rar până la două săptămâni. Sensibilitatea nu este un motiv să renunți la igienizări, pentru că tartrul lăsat pe loc întreține inflamația gingiei și favorizează retragerea ei.
• După o plombă. O ușoară sensibilitate la rece este normală câteva zile, mai ales după o carie adâncă. Durerea la mușcat poate însemna că plomba este prea înaltă și se rezolvă printr-o ajustare. Am explicat ce este normal în articolul despre cât rezistă o plombă din compozit.
• După tratamentul parodontal. Rădăcinile descoperite după vindecarea gingiei pot fi sensibile câteva săptămâni, uneori câteva luni, cu o scădere treptată. Ce se întâmplă în timpul și după curățarea de sub gingie am explicat în articolul despre chiuretajul parodontal.

Când să mergi la stomatolog

Programează o consultație dacă:

• sensibilitatea nu se ameliorează după 2–4 săptămâni de pastă pentru dinți sensibili;
• doare un singur dinte sau durerea a apărut brusc;
• durerea persistă după ce frigul sau căldura se îndepărtează;
• te doare când muști;
• observi pete închise la culoare, o gaură sau o plombă ciobită;
• gingia din jurul unui dinte este umflată, sângerează sau are un gust neplăcut.

Sună cât mai repede dacă ai o durere pulsatilă, care apare singură sau te trezește noaptea. Dacă ai o umflătură a feței care crește sau se extinde spre ochi ori spre gât, mai ales cu febră, sau dacă ai dificultăți la înghițit ori la respirat, mergi de urgență la spital sau sună la 112. Pentru alte cauze ale durerii și pentru ce poți face până la programare, citește articolul despre durerea de dinte.

Cum se tratează sensibilitatea dentară la VitalDent Implant

La VitalDent Implant, tratamentul sensibilității începe cu o consultație. Dr. Vlad Alexandru examinează dinții și gingiile, verifică plombele și mușcătura și caută cauza reacției la rece sau la dulce. Apoi îți explică ce se poate face și primești un plan de tratament cu etapele și costurile.

În funcție de cauză, planul poate include o igienizare completă cu fluorizare, plombe din compozit pe cariile sau pe zonele uzate, refacerea plombelor vechi, o gutieră pentru bruxism sau tratamentul retracțiilor gingivale, cu grefă din palat ori cu matrice Mucoderm. Detalii despre plombe și etapele lor găsești pe pagina despre tratamentul cariilor. Programările se fac telefonic, la 0771 025 966, de luni până vineri, între 09:00 și 21:00.