Albirea dentară cu gutiere personalizate funcționează cu un gel pe bază de peroxid, pus în gutiere subțiri făcute după amprenta dinților tăi: peroxidul pătrunde prin smalț și descompune pigmenții care au îngălbenit dintele în timp. Făcută după un examen la stomatolog, cu gelul și programul recomandate de medic, este considerată o metodă sigură. Studiile de până acum nu arată o afectare a smalțului cu importanță clinică, iar cel mai frecvent efect secundar este o sensibilitate la rece, care trece de obicei la câteva zile după tratament.
Cum funcționează albirea dentară cu gutiere?
Culoarea unui dinte vine în mare parte din dentină, stratul gălbui aflat sub smalț. În timp, în smalț și în dentină se acumulează molecule colorate, provenite din alimente, băuturi și tutun sau din procesele naturale de îmbătrânire. Gelul de albire conține peroxid de hidrogen sau peroxid de carbamidă. Peroxidul de carbamidă se descompune treptat în gură și eliberează peroxid de hidrogen, în proporție de aproximativ o treime din concentrația lui: un gel cu 10% peroxid de carbamidă eliberează în jur de 3,5% peroxid de hidrogen.
Peroxidul de hidrogen difuzează prin smalț și reacționează cu moleculele colorate, pe care le transformă în compuși mai mici și mai deschiși la culoare. Dintele nu este șlefuit și nu își pierde din grosime: se schimbă culoarea lui, nu forma. Aici este și diferența esențială față de fațetele ceramice, pentru care se îndepărtează de obicei un strat subțire de smalț, așa cum explicăm în articolul despre ce se întâmplă cu dinții sub fațete.
Gutierele personalizate au două roluri. Țin gelul pe fața dinților suficient timp pentru ca reacția să aibă loc și, pentru că sunt făcute pe forma exactă a arcadelor tale, limitează scurgerea gelului pe gingie și înghițirea lui. Peroxidul de carbamidă acționează mai lent, de aceea gelurile pe bază de carbamidă se folosesc adesea peste noapte, iar cele cu peroxid de hidrogen pentru intervale mai scurte, în timpul zilei.
De ce se îngălbenesc dinții și când ajută albirea?
Petele dentare sunt de două feluri, iar diferența contează pentru rezultat:
- Petele de suprafață se depun pe smalț, din cafea, ceai, vin roșu, condimente sau fumat. O mare parte din ele se îndepărtează prin detartraj, periaj profesional și Air Flow, fără albire.
- Colorațiile din interiorul dintelui apar odată cu vârsta, pe măsură ce smalțul se subțiază și dentina se vede mai mult, dar și după unele medicamente luate în copilărie, după un exces de fluor în perioada formării dinților sau după o lovitură care a afectat nervul dintelui.
Albirea dă de obicei cele mai previzibile rezultate la nuanțele gălbui, specifice îmbătrânirii și pigmenților din alimentație. Nuanțele maronii răspund, în general, mai slab, iar petele cenușii sau dispuse în benzi și mai lent: pot fi necesare câteva luni de aplicări, iar rezultatul este greu de anticipat. Petele albe, cretoase, nu dispar prin albire, deși uneori devin mai puțin vizibile pe un fond mai deschis.
Cât durează albirea cu gutiere și când se văd rezultatele?
Cu gelurile folosite acasă, tratamentul durează de obicei 2–6 săptămâni de aplicări zilnice. Primele schimbări se observă adesea după câteva zile până la o săptămână, iar culoarea continuă să se deschidă treptat. La colorațiile cenușii, tratamentul se poate întinde pe câteva luni.
Durata depinde de:
- nuanța de pornire și tipul petelor;
- concentrația gelului și timpul de purtare zilnic;
- cât de constant porți gutierele;
- cât de sensibili sunt dinții tăi, pentru că uneori sunt necesare pauze.
Imediat după albire, dinții sunt ușor deshidratați și par puțin mai albi decât vor rămâne. În zilele următoare se rehidratează, iar culoarea se poate închide puțin. De aceea, nuanța finală se evaluează la un control făcut după câteva zile sau săptămâni, nu în ultima zi de tratament.
Albirea strică smalțul? Ce spun studiile
Este cea mai frecventă îngrijorare și merită un răspuns nuanțat. Studiile de laborator, făcute pe dinți extrași, au găsit uneori modificări ușoare ale suprafeței smalțului, cum ar fi o rugozitate puțin crescută sau o scădere temporară a durității, mai ales la concentrații mari sau la geluri acide. În gură însă, saliva protejează suprafața dinților și ajută la remineralizarea ei.
O analiză sistematică publicată în 2024, care a adunat studiile despre efectul agenților de albire asupra smalțului sănătos, a concluzionat că albirea cu peroxid de carbamidă nu pare să modifice structura smalțului într-un mod cu importanță clinică. Autorii notează totuși că multe dintre studiile incluse aveau limite metodologice și că lipsesc datele pe termen lung, așa că prudența rămâne justificată.
Concluzia practică:
- gelurile profesionale, folosite în gutiere bine adaptate și pe durata recomandată, sunt considerate sigure pentru smalțul sănătos;
- riscul crește când se folosesc concentrații mari fără control, aplicări mult mai lungi decât cele recomandate sau albiri repetate foarte des;
- metodele improvizate, cum ar fi lămâia, oțetul, amestecurile de bicarbonat cu lămâie sau pulberile de cărbune activ, pot eroda ori zgâria smalțul și nu există dovezi că albesc dintele în profunzime.
Albirea nu provoacă și nu tratează carii. Dacă ai însă o carie sau o plombă neetanșă, gelul poate pătrunde în dinte și poate da dureri, de aceea aceste probleme se rezolvă înainte.
Ce efecte secundare poate avea albirea dentară?
Efectele secundare sunt de obicei ușoare și trecătoare. Cele mai frecvente sunt:
- Sensibilitatea dentară. Apare la o parte importantă dintre pacienți, în unele studii la mai mult de jumătate, mai ales în primele zile, sub forma unor înțepături scurte sau a unei sensibilități la rece. Trece de regulă în câteva zile după oprirea tratamentului și este mai frecventă la concentrații mari și la cei care aveau deja dinți sensibili.
- Iritația gingiilor. Gelul rămas pe gingie poate produce o usturime ușoară sau zone albicioase, care dispar de obicei în câteva ore sau zile. Cauza este, cel mai des, prea mult gel sau o gutieră care nu se potrivește bine.
- Disconfort în gât, dacă se înghite o parte din gel.
Dacă apare sensibilitatea, ajută de obicei:
- o pauză de o zi sau două ori aplicări din două în două zile;
- o pastă pentru dinți sensibili, folosită la periaj sau pusă în gutiere în zilele fără gel, dacă medicul îți recomandă asta;
- mai puțin gel și un timp de purtare mai scurt;
- evitarea băuturilor și a alimentelor foarte reci în perioada tratamentului.
Mai multe despre cauzele sensibilității găsești în articolul despre dinții sensibili la rece și la dulce.
Gutiere personalizate sau kituri din comerț: care e diferența?
În Uniunea Europeană, regulile pentru produsele de albire sunt clare. Produsele vândute liber, în farmacii, magazine sau online, pot conține cel mult 0,1% peroxid de hidrogen, prezent ca atare sau eliberat din alți compuși. Produsele cu concentrații între 0,1% și 6% se vând doar medicilor dentiști și se folosesc după un examen clinic; prima aplicare din fiecare ciclu se face de medic sau sub supravegherea lui directă, iar ele nu se folosesc la persoane sub 18 ani. Peste 6% peroxid de hidrogen, produsele de albire nu sunt permise ca produse cosmetice.
| Criteriu | Gutiere personalizate și gel de la medic | Benzi, gutiere universale și kituri din comerț | Paste de dinți pentru albire |
|---|---|---|---|
| Concentrația de peroxid | Aleasă de medic, cel mult 6% peroxid de hidrogen | Cel mult 0,1% peroxid de hidrogen în UE | Foarte mică sau deloc |
| Examen înainte | Da | Nu | Nu |
| Potrivirea pe dinți | Făcute după amprenta ta | Universale, gelul ajunge ușor pe gingie | Nu e cazul |
| Ce schimbă | Culoarea din interiorul dintelui | Efect de obicei mic și lent | Mai ales petele de suprafață |
| Supraveghere | Instrucțiuni și control la medic | Fără | Fără |
Kiturile vândute direct consumatorilor care promit concentrații mai mari de 0,1% nu respectă regulile europene, iar tu nu ai cum să verifici ce conțin de fapt. Pastele de albire acționează mai ales prin particule abrazive, care șterg petele de suprafață. Folosite foarte des, cele mai abrazive pot uza smalțul și pot zgâria lucrările dentare. Pentru produsele cu cărbune activ, Asociația Dentară Americană consideră că nu există dovezi suficiente că albesc dinții.
Cine nu ar trebui să-și albească dinții sau ar trebui să aștepte?
Albirea este un tratament estetic, deci se face doar când gura este sănătoasă. Se amână sau nu se recomandă:
- sub 18 ani, conform regulilor europene pentru gelurile profesionale;
- în sarcină și în perioada de alăptare — nu există dovezi că ar face rău, dar nici studii suficiente, așa că, din prudență, albirea se amână;
- când există carii, plombe neetanșe sau fisuri în dinți, prin care gelul poate ajunge spre nerv;
- când gingiile sunt inflamate sau există boală parodontală netratată;
- când rădăcinile sunt expuse prin retragerea gingiei sau există deja o sensibilitate puternică;
- dacă ai avut reacții alergice la peroxid sau la materialul gutierelor.
Sunt și situații în care albirea e posibilă, dar rezultatul te poate dezamăgi: când în zona zâmbetului ai coroane, fațete sau plombe mari. Lucrările nu își schimbă culoarea și, după albire, pot părea mai închise decât dinții vecini. În astfel de cazuri, albirea se face înaintea unei lucrări noi. Dacă te gândești și la fațete, diferențele dintre materiale sunt explicate în articolul fațete dentare din ceramică sau din compozit.
Cât ține efectul albirii și cum îl menții?
Albirea nu este permanentă. Dacă urmezi recomandările medicului, efectul poate ține de la câteva luni până la aproximativ trei ani. Durata variază mult de la o persoană la alta: cafeaua, ceaiul, vinul roșu și mai ales fumatul închid din nou culoarea mai repede.
Ca să păstrezi rezultatul:
- periază-te de două ori pe zi și curăță zilnic spațiile dintre dinți;
- clătește gura cu apă după cafea, ceai sau vin roșu;
- mergi la controale și la igienizări profesionale regulate, care îndepărtează petele de suprafață;
- păstrează gutierele, pentru că retușurile se fac tot cu ele, câteva zile, cu gel nou, când medicul consideră că e momentul.
Dacă după albire vrei să refaci plombele din față, se așteaptă de obicei cel puțin două săptămâni. În acest timp culoarea se stabilizează, iar oxigenul rămas în smalț, care poate slăbi lipirea materialelor, se elimină treptat. Despre plombele din compozit și refacerea lor afli mai multe pe pagina dedicată.
Când să mergi la stomatolog în timpul albirii
Oprește aplicările și sună la medic dacă:
- sensibilitatea este puternică și nu cedează după o pauză de câteva zile;
- un dinte doare spontan, pulsatil sau noaptea, fără să fie provocat de rece, ceea ce poate semnala o carie sau o problemă a nervului dintelui;
- pe gingie apar răni, zone albe dureroase sau umflături care nu trec în câteva zile;
- gutiera te rănește, s-a deformat sau nu mai stă bine pe dinți.
Rar, peroxidul sau materialul gutierelor pot provoca o reacție alergică. Dacă ți se umflă buzele, limba sau fața ori respiri sau înghiți greu, scoate gutierele, clătește gura și sună imediat la 112. Nu relua albirea până nu vorbești cu medicul stomatolog. Ține kitul departe de îndemâna copiilor; dacă un copil a înghițit gel, cere fără întârziere sfatul unui medic, iar dacă apar vărsături repetate sau respiră ori înghite greu, sună la 112.
Cum se face albirea cu gutiere la VitalDent Implant
La VitalDent Implant, în Rahova, Sector 5, albirea se face acasă, cu gutiere personalizate și gel profesional recomandat de medic. Totul începe cu o consultație, în care Dr. Vlad Alexandru verifică dinții, gingiile și lucrările existente, notează culoarea de pornire și îți spune deschis la ce rezultat te poți aștepta. Dacă e nevoie, se face întâi o igienizare sau se tratează cariile.
Apoi se ia amprenta pentru gutiere. La predarea lor, medicul îți explică cât gel folosești, cât timp porți gutierele și ce faci dacă apare sensibilitate; potrivit regulilor europene, prima aplicare din fiecare ciclu se face sub supravegherea medicului. Primești un plan de tratament cu etapele și costurile înainte să începi. Detalii despre fiecare etapă găsești pe pagina despre albirea dentară cu gutiere. Programările se fac telefonic, la 0771 025 966, de luni până vineri, între 09:00 și 21:00.