De ce îți sângerează gingiile și ce poți face

Cel mai des, gingiile sângerează pentru că placa bacteriană — stratul moale și lipicios care se depune zilnic pe dinți — s-a acumulat la marginea gingiei și a inflamat-o. Această inflamație se numește gingivită și este reversibilă: cu periaj corect și curățare zilnică între dinți, sângerarea scade de obicei în una–două săptămâni, iar tartrul, dacă există, se îndepărtează la cabinet. Dacă gingiile continuă să sângereze, sângerează fără să le atingi sau observi și gingii retrase, dinți care se mișcă ori respirație urât mirositoare, poate fi vorba de parodontită (popular, „parodontoză”), care are nevoie de tratament la stomatolog.

De ce sângerează gingiile la periaj?

O gingie sănătoasă este de obicei roz-pal, fermă și nu sângerează când te speli pe dinți sau folosești ața dentară. Sângerarea apare atunci când țesutul de la marginea gingiei este inflamat: vasele de sânge se dilată, devin fragile, iar o atingere ușoară — perii periuței, ața, un aliment mai tare — este suficientă ca să sângereze.

Cauza principală este placa bacteriană. Dacă nu este îndepărtată zilnic, mai ales de la linia gingiei și dintre dinți, bacteriile din ea irită gingia, iar în câteva zile până la câteva săptămâni apar roșeața, umflarea și sângerarea. Placa rămasă pe dinți se mineralizează treptat și devine tartru, o depunere dură pe care periuța nu o mai poate îndepărta și pe care placa nouă se prinde și mai ușor.

Federația Europeană de Parodontologie (EFP) descrie sângerarea la periaj drept unul dintre primele semne ale bolii gingiilor. Așadar, gingiile care sângerează nu sunt „normale”, chiar dacă problema este foarte frecventă, iar sângerarea care nu trece este un motiv suficient pentru un control.

Gingii care sângerează: gingivită sau parodontoză?

Sângerarea poate apărea în ambele forme ale bolii gingiilor. Câteva indicii te pot orienta, dar nu înlocuiesc examinarea:

Diferența nu se poate face sigur în oglindă. La consultație, medicul măsoară cu o sondă fină adâncimea șanțului dintre gingie și dinte. Dacă gingia s-a desprins de pe rădăcină și s-au format „pungi” parodontale, iar radiografiile arată pierdere de os, diagnosticul este de parodontită. Și o gingie doar umflată poate face șanțul să pară mai adânc, de aceea măsurătorile le interpretează medicul. Despre semnele, cauzele și etapele tratamentului am scris pe larg în articolul despre parodontoză și cum poate fi oprită.

Alte cauze ale sângerării gingiilor

Placa bacteriană rămâne cauza principală, dar unele situații fac gingiile mai sensibile sau sângerarea mai ușoară:

• Schimbările hormonale. În pubertate, în sarcină și uneori la menopauză, gingiile reacționează mai puternic la aceeași cantitate de placă. Gingivita de sarcină este frecventă, se ameliorează de obicei cu o igienă atentă și se reduce, în general, după naștere.
• Periajul prea apăsat sau o periuță tare. Periajul agresiv rănește gingia și, în timp, o poate face să se retragă. Despre cauzele și tratamentul gingiilor retrase poți citi în articolul despre retracția gingivală.
• Începutul folosirii aței dentare. Primele zile pot aduce o sângerare ușoară, care dispare de regulă în aproximativ o săptămână, pe măsură ce gingia se vindecă.
• Tratamentele care subțiază sângele. Medicamentele anticoagulante și antiagregante fac ca orice sângerare să dureze mai mult. Nu le întrerupe din proprie inițiativă: anunță-l pe stomatolog că le iei și discută orice modificare doar cu medicul care ți le-a prescris.
• Diabetul. Mai ales când nu este bine controlat, diabetul crește riscul de inflamație a gingiilor și de parodontită — iar inflamația gingiilor poate îngreuna, la rândul ei, controlul glicemiei.
• Lucrările dentare care rețin placa. O plombă cu margine în exces, o coroană care nu se mai potrivește sau o proteză care apasă pe gingie pot întreține inflamația într-o singură zonă.
• Fumatul. Agravează boala gingiilor, dar poate ascunde sângerarea, pentru că îngustează vasele de sânge. De aceea, la fumători, boala poate avansa fără semne evidente.
• Cauze generale, mai rare. Lipsa vitaminei C sau K, unele boli ale sângelui și anumite tratamente pot da sângerări gingivale. De obicei sunt însoțite și de alte semne: vânătăi care apar ușor, sângerări din nas, oboseală neobișnuită, febră.

Ce poți face acasă ca să nu-ți mai sângereze gingiile

Primul impuls, când vezi sânge pe periuță, este să eviți zona. De fapt, trebuie să faci exact invers: o gingie care sângerează are nevoie de mai multă curățare, nu de mai puțină, dar făcută cu blândețe. Iată ce ajută:

1. Periază-te de două ori pe zi, câte două minute, cu o periuță moale și o pastă cu fluor. Înclină perii spre linia gingiei și fă mișcări scurte, fără să apeși.
2. Curăță zilnic între dinți, cu ață dentară sau cu periuțe interdentare de mărimea potrivită. Acolo începe, de cele mai multe ori, inflamația.
3. Scuipă pasta după periaj, fără să clătești imediat, ca fluorul să rămână mai mult timp pe dinți. Din același motiv, nu folosi apa de gură imediat după periaj.
4. Nu renunța după primele zile. Sângerarea scade, de regulă, în 7–14 zile de igienă corectă. Dacă după două săptămâni gingiile sângerează la fel, programează-te la stomatolog: de obicei înseamnă că există tartru sau pungi pe care nu le poți curăța acasă.
5. Renunță la fumat. Gingiile se vindecă mai greu la fumători, iar răspunsul la tratament este mai slab. Medicul de familie te poate ajuta cu un plan de renunțare.
6. Ține diabetul sub control, dacă îl ai, și spune-i medicului stomatolog ce tratamente urmezi.

Apa de gură poate fi un ajutor temporar, dar nu înlocuiește periajul și curățarea dintre dinți. Ce nu poți face acasă este să îndepărtezi tartrul: acesta se scoate doar la cabinet, cu instrumente speciale.

Contează sângerarea gingiilor pentru sănătatea generală?

Da, din două motive. Primul: o gingie care sângerează zilnic este o zonă de inflamație cronică, iar la persoanele cu diabet această inflamație face glicemia mai greu de ținut sub control — legătura cea mai bine documentată dintre gură și restul organismului. Al doilea: uneori sângerarea nu pornește din gingie, ci dintr-o problemă generală, cum sunt tratamentele care subțiază sângele sau, rar, bolile sângelui, de aceea merită semnalată. Despre asocierile, încă cercetate, cu bolile de inimă și cu sarcina am scris în articolul despre parodontoză și sănătatea generală. Dacă ai diabet sau o boală de inimă, spune-i medicului stomatolog, iar dacă știi că ai parodontită, spune-i și medicului de familie.

Ce face stomatologul când îți sângerează gingiile

Tratamentul depinde de ce găsește medicul la consultație. Un control pentru gingii cuprinde, de obicei:

• examinarea gingiilor și sondajul parodontal — măsurarea, cu o sondă fină, a adâncimii șanțului din jurul fiecărui dinte;
• radiografii, atunci când există suspiciunea de pierdere osoasă;
• verificarea lucrărilor dentare care ar putea reține placă.

Dacă este vorba de gingivită, de obicei este suficientă o igienizare profesională: detartraj cu ultrasunete pentru tartru, Air Flow pentru placă și pete, periaj profesional și lustruire, plus instrucțiuni de igienă adaptate gurii tale. În zilele de după, gingiile pot fi puțin sensibile, apoi se refac. Ce presupune fiecare etapă și cât de des e bine să o repeți afli din articolul despre detartraj și Air Flow.

Dacă există pungi parodontale, igienizarea de suprafață nu mai ajunge. Este nevoie de curățarea în profunzime a rădăcinilor, sub gingie, numită chiuretaj parodontal, la care laserul se poate adăuga uneori ca adjuvant. Cum decurge și ce aduce în plus laserul afli din articolul despre chiuretajul parodontal. După tratament, controalele de întreținere se fac, de obicei, la 3–6 luni, pentru ca boala să rămână sub control.

Când să mergi la stomatolog: semne de alarmă

Programează-te la un control dacă:

• sângerarea continuă și după două săptămâni de periaj atent și curățare zilnică între dinți;
• observi că gingia s-a retras, că dinții par mai lungi sau că între ei au apărut spații noi;
• simți că un dinte se mișcă sau că mușcătura s-a schimbat — vezi și articolul despre dinții care se mișcă;
• respirația urât mirositoare sau gustul neplăcut din gură persistă, deși te speli bine pe dinți;
• ești însărcinată sau ai diabet și observi că gingiile sângerează.

Cere un consult cât mai repede dacă:

• gingiile sângerează spontan, fără să le atingi;
• apar brusc dureri mari ale gingiilor, iar vârfurile gingiei dintre dinți par „roase” și acoperite de un strat cenușiu, cu un miros neplăcut puternic — semnele gingivitei necrozante, o formă acută care trebuie tratată fără întârziere;
• ai puroi la marginea gingiei sau o umflătură dureroasă lângă un dinte.

Mergi la medicul de familie dacă sângerarea gingiilor vine împreună cu vânătăi neexplicate, sângerări din nas, oboseală accentuată sau febră — pot fi necesare analize de sânge. Mergi imediat la o unitate de primiri urgențe sau sună la 112 dacă sângerarea nu se oprește după 15–20 de minute de apăsare fermă cu o compresă curată (mai ales dacă iei tratament care subțiază sângele), dacă o umflătură a feței se extinde ori vine cu febră mare sau dacă îți vine greu să înghiți ori să respiri.

Gingiile care sângerează, la VitalDent Implant

Dacă gingiile îți sângerează, primul pas la VitalDent Implant este o consultație de parodontologie cu Dr. Vlad Alexandru, medic stomatolog cu activitate centrată pe implantologie, parodontologie, protetică și chirurgie orală. Medicul examinează gingiile, măsoară adâncimea șanțului din jurul dinților și îți explică dacă e vorba de gingivită sau de parodontită.

Pe baza diagnosticului primești un plan de tratament, cu etape și costuri. Pentru gingivită, acesta înseamnă de obicei detartraj, Air Flow și periaj profesional, plus sfaturi concrete pentru îngrijirea de acasă. Pentru parodontită, planul poate include chiuretaj parodontal, uneori completat cu laser, și controale de întreținere — toate descrise pe pagina despre tratamentul parodontozei. Cabinetul se află în Rahova, Sector 5, iar programările se fac telefonic, la 0771 025 966, de luni până vineri, între 09:00 și 21:00.