Dinții care se mișcă nu sunt un lucru normal la adult și au o cauză care trebuie găsită: cel mai des este boala parodontală (popular, „parodontoza”), care distruge treptat osul și ligamentele din jurul dintelui, iar mai rar un traumatism, scrâșnitul dinților sau o infecție. Tratamentul pornește de la cauză, iar imobilizarea cu fibră de sticlă — legarea dintelui mobil de vecinii lui mai stabili — este un sprijin care face mestecatul mai confortabil, nu un tratament în sine. Cu cât ajungi mai devreme la stomatolog, cu atât sunt mai mari șansele ca dintele să fie păstrat.
De ce se mișcă dinții la adulți?
Orice dinte sănătos are o mișcare foarte mică, pe care nu o simți, datorată ligamentului parodontal — fibrele care prind rădăcina de os și funcționează ca un amortizor. Când simți însă cu limba sau cu degetul că un dinte se clatină, înseamnă că sprijinul lui s-a slăbit sau că este suprasolicitat. Cauzele principale sunt:
| Cauză | Ce se întâmplă | Semne care o sugerează | Ce se face de obicei |
|---|---|---|---|
| Boala parodontală (parodontita) | Inflamația cronică distruge osul și ligamentele din jurul dinților | Gingii care sângerează sau s-au retras, respirație urât mirositoare, mai mulți dinți afectați | Tratament parodontal: igienizare, chiuretaj, controale; imobilizare la nevoie |
| Traumatismul | O lovitură slăbește sau deplasează dintele | Debut brusc, după o căzătură sau un accident; durere, sângerare | Repoziționare la nevoie, imobilizare flexibilă câteva săptămâni, controale ale vitalității dintelui |
| Scrâșnitul sau încleștarea dinților (bruxism) | Forțele mari și repetate suprasolicită ligamentul | Dinți tociți, mușchi obosiți dimineața, lucrări ciobite | Ajustarea mușcăturii, gutieră de protecție |
| Infecția de la vârful rădăcinii (abces) | Inflamația din os slăbește temporar sprijinul | Durere la mușcat, umflătură, uneori o fistulă (un mic orificiu în gingie prin care se scurge puroi) | Tratament de canal sau extracție; mobilitatea scade adesea după vindecare |
| Sarcina | Hormonii relaxează temporar țesuturile de susținere | Mobilitate ușoară, gingii umflate | Igienă atentă și control la stomatolog; de obicei revine la normal după naștere |
| Tratamentul ortodontic | Dinții sunt deplasați intenționat de aparat | Ușoară mobilitate cât timp porți aparatul | Este o reacție așteptată și scade după încheierea tratamentului |
Mai rar, un dinte se poate mișca din cauza unei fracturi a rădăcinii, a unui chist sau a altor leziuni ale osului — de aceea evaluarea include, de regulă, și o radiografie.
Boala parodontală evoluează lent și, de multe ori, nu doare: gingiile sângerează ani la rând, apoi se retrag, iar dinții încep să se miște abia când s-a pierdut o parte importantă din os. Dacă observi sânge la periaj, citește și articolul despre gingiile care sângerează. Pe un dinte cu os redus, chiar și forțele obișnuite de mestecare pot deveni prea mari, iar dacă se adaugă și scrâșnitul dinților, mobilitatea crește mai repede.
Cât de grav este? Gradele mobilității dentare
Medicul apreciază mobilitatea ținând dintele între mânerele a două instrumente și mișcându-l ușor. În practică se folosesc, de obicei, trei grade:
- gradul 1 — dintele se mișcă puțin mai mult decât normal, până la aproximativ 1 mm, dinspre buză sau obraz spre interiorul gurii;
- gradul 2 — mișcarea depășește 1 mm și se poate face și spre dinții vecini;
- gradul 3 — dintele se mișcă mult în toate direcțiile și poate fi apăsat în jos, în alveolă (lăcașul din os).
Gradul spune însă doar o parte din poveste. Contează la fel de mult cât os a rămas în jurul rădăcinii, dacă mobilitatea crește de la o lună la alta și dacă inflamația este încă activă. Un dinte cu mobilitate de gradul 1, pe un os redus dar sănătos și stabil, poate funcționa mulți ani. În schimb, un dinte cu mobilitate de gradul 3 și aproape fără os în jur are, de obicei, un pronostic rezervat.
Se poate întări la loc un dinte care se mișcă?
Uneori, da — depinde de cauză. Când mobilitatea vine din inflamație, dintr-un traumatism recent, dintr-un abces sau din suprasolicitare, după tratarea cauzei dintele se stabilizează adesea, parțial sau complet, în câteva săptămâni sau luni.
Osul pierdut din cauza parodontitei nu crește însă la loc de la sine. Boala nu dispare complet, dar, potrivit Federației Europene de Parodontologie, progresia ei poate fi de obicei oprită printr-un tratament corect și o igienă foarte bună acasă. Tratamentul începe cu igienizarea și instruirea pentru periaj, continuă cu chiuretajul — curățarea în profunzime a rădăcinilor, sub gingie — și cu reevaluarea, iar unde rămân pungi adânci se poate lucra chirurgical, „în câmp deschis”. Etapele sunt explicate în articolele despre parodontoză și despre chiuretajul parodontal.
În unele defecte osoase — mai ales cele verticale, adânci și înguste, ca o cupă în jurul rădăcinii — țesuturile pierdute pot fi refăcute parțial prin regenerare parodontală. Rezultatul variază însă de la un caz la altul și se discută după măsurarea pungilor și evaluarea radiografiilor.
Ce este imobilizarea dinților cu fibră de sticlă
Imobilizarea (numită și contenție sau „atelă” parodontală) leagă dinții mobili de dinții vecini mai stabili, astfel încât forțele de mestecare să se împartă pe mai mulți dinți. Varianta folosită frecvent astăzi este o bandă subțire din fibră de sticlă impregnată cu rășină, lipită cu material compozit pe fața dinspre limbă sau dinspre palat a dinților. Se aplică mai ales pe dinții din față, în special pe incisivii de jos, unde parodontita duce des la mobilitate.
Cum decurge, de obicei:
- Evaluarea. Medicul stabilește cauza mobilității și verifică dacă dinții vecini au suficient sprijin pentru a-i „ține” pe cei mobili.
- Curățarea. Dinții se curăță de placă și tartru, iar fața lor interioară se pregătește pentru lipire, de regulă fără șlefuire importantă.
- Aplicarea fibrei. Banda de fibră de sticlă se măsoară, se lipește cu compozit pe fața interioară a dinților — de obicei pe 4–6 dinți — și se întărește cu o lampă cu lumină albastră (fotopolimerizare).
- Finisarea. Medicul lustruiește suprafața, verifică mușcătura și se asigură că rămân spații prin care poți curăța între dinți.
- Controalele. Imobilizarea se verifică la fiecare control, pentru a vedea dacă s-a desprins vreo zonă și dacă gingiile sunt sănătoase.
Temporară sau pe termen lung? Ghidul Federației Europene de Parodontologie pentru formele avansate de parodontită (stadiul IV), publicat în 2022, include imobilizarea dinților mobili printre măsurile care cresc confortul pacientului. De regulă, fibra se pune după ce inflamația este sub control. O imobilizare temporară se poate face și mai devreme, în timpul tratamentului parodontal, când un dinte foarte mobil te împiedică să mesteci. Dacă după tratament mobilitatea rămâne sau crește și te deranjează la mestecat, se poate lua în calcul o imobilizare pe termen lung.
Ce poate și ce nu poate face. Imobilizarea face mestecatul mai confortabil și protejează dinții mobili de suprasolicitare. Nu există însă dovezi solide că ea, singură, prelungește viața dinților afectați de parodontită. Dacă inflamația continuă sub fibră, osul se pierde în continuare, de aceea imobilizarea se face doar împreună cu tratamentul cauzei, niciodată în locul lui.
Cum îngrijești dinții imobilizați cu fibră
- curăță zilnic între dinți cu periuțe interdentare sau cu ață dentară cu capăt rigid, care se poate trece pe sub fibră;
- periază atent fața interioară, unde placa și tartrul se depun mai ușor pe lângă fibră;
- nu mușca direct cu dinții imobilizați alimente foarte tari, cum ar fi oasele, sâmburii sau nucile în coajă, și nu folosi dinții pentru a deschide ambalaje;
- dacă simți o margine aspră, un dinte care pare desprins din fibră sau o zonă care reține mâncare, anunță medicul — o porțiune dezlipită se repară de obicei ușor, dar lăsată așa reține placa și favorizează apariția cariilor;
- vino la igienizări mai des decât înainte, la intervalul recomandat de medic, de obicei la 3–6 luni.
Alte soluții pentru dinții care se mișcă
Imobilizarea este doar una dintre opțiuni. În funcție de cauză și de cât os a rămas, medicul poate recomanda:
- tratamentul parodontal complet — igienizare, chiuretaj în câmp închis sau deschis, uneori laser ca adjuvant;
- regenerarea parodontală — în anumite defecte osoase, cu un gel pe bază de proteine care sprijină refacerea țesuturilor de susținere (Emdogain), material de augmentare osoasă sau plasmă bogată în trombocite (PRP), obținută din sângele tău;
- ajustarea mușcăturii — șlefuirea selectivă, în cantitate foarte mică, a punctelor de contact care încarcă excesiv un dinte;
- gutiera de noapte — pentru cei care scrâșnesc sau încleștează dinții; nu oprește bruxismul, dar protejează dinții de forțele mari. Detalii în articolul despre bruxism și pe pagina despre gutiera pentru bruxism;
- lucrări protetice care unesc dinții — coroane solidarizate sau punți care distribuie forțele pe mai mulți dinți;
- extracția și înlocuirea dintelui — când dintele are foarte puțin os, infecții repetate sau durere, păstrarea lui poate face mai mult rău decât bine. După controlul bolii parodontale, locul poate fi refăcut cu un implant dentar, o punte sau o proteză.
Când să mergi de urgență la stomatolog
Un dinte care a început să se miște treptat merită un control cât mai curând, nu după luni de așteptare. Mergi însă imediat la stomatolog — iar dacă cabinetul tău este închis, la un serviciu de urgențe stomatologice — dacă:
- un dinte s-a clătinat sau s-a deplasat după o lovitură — tratamentul în primele ore contează pentru păstrarea lui;
- un dinte permanent a ieșit complet din gură: ține-l de coroană, nu de rădăcină, și nu-l freca. Dacă e murdar, clătește-l câteva secunde sub jet de apă rece și, dacă poți, pune-l la loc în alveolă și mușcă ușor pe o batistă. Dacă nu reușești, păstrează-l în lapte (nu în apă și nu uscat) și ajunge la stomatolog cât mai repede, ideal în prima oră. Dinții de lapte căzuți după o lovitură nu se pun la loc;
- dintele mobil doare, iar gingia din jur este umflată sau are puroi;
- mai mulți dinți au început brusc să se miște în același timp sau mobilitatea vine împreună cu amorțeala buzei ori a bărbiei sau cu o umflătură a osului care crește.
Mergi la o unitate de primiri urgențe sau sună la 112 dacă o umflătură a feței se extinde ori vine cu febră sau dacă îți vine greu să înghiți, să deschizi gura ori să respiri. La fel, dacă odată cu dinții te-ai lovit și la cap, iar apoi ai amețeli, vărsături sau ți-ai pierdut cunoștința, mergi întâi la urgențe.
Dinții mobili, la VitalDent Implant
La VitalDent Implant, evaluarea unui dinte care se mișcă începe cu o consultație de parodontologie. Dr. Vlad Alexandru, care lucrează în parodontologie și implantologie, dar și în protetică și chirurgie orală, examinează gingiile, măsoară pungile parodontale, verifică gradul de mobilitate și mușcătura și, pe baza radiografiilor recomandate, îți explică dacă dintele poate fi păstrat și ce șanse are.
Planul de tratament, cu etape și costuri, poate include, în funcție de caz: chiuretaj parodontal în câmp închis sau deschis, laser ca adjuvant la chiuretajul subgingival, regenerare parodontală cu Emdogain și os, imobilizarea cu fibră de sticlă a 4 sau 6 dinți, gutieră pentru bruxism sau, când dintele nu mai poate fi salvat, extracția și planificarea înlocuirii lui. Cum se îmbină aceste etape vezi pe pagina despre tratamentul parodontozei. Programările se fac telefonic, la 0771 025 966, de luni până vineri, între 09:00 și 21:00.